Badea Medica

Pregătirea pentru colonoscopie este un element esențial pentru reușita procedurii: vizualizarea bună a lumenului și pereților intestinali depinde foarte mult de complianța pacientului la pregătire, care trebuie să asigure o curățare a intestinului gros de resturile de materii fecale. Evacuarea completă a conținutului intestinal se face cu ajutorul unei soluții polielectrolitice care acționează ca purgativ – Fortrans.

Soluția de Fortrans (pe care o prepară însuși pacientul) determină o diaree osmotică cu multiple scaune diareice care este necesară pentru curățarea completă a colonului. Absența unei pregătiri bune este asociată cu șanse mari ca examenul colonoscopic să nu vizualizeze nimic și să fie efectuat degeaba.

Cu 2 zile înaintea procedurii pacientul va fi instruit să consume cantități reduse de alimente și să evite consumul de legume sau fructe cu semințe sau sâmburi. Totodată, bolnavul nu trebuie să fi folosit în zilele anterioare cărbune medicinal, sulfat de bariu (tranzit baritat sau clismă baritată), laxative sau suplimente cu fier.

Cu 1 zi înainte de investigație se va institui un regim hidric cu supă strecurată, zeamă de compot, ceaiuri, cafea slabă, apă minerală (până la prânz se poate consuma o masă de carne, eventual o friptură de pui). Începând cu ora 16 din ziua care precede investigația, pacientul va bea, în decurs de 4-6 ore, soluția preparată din 4 plicuri de Fortrans și 4 litri de apă (fiecare plic de Fortrans se dizolvă într-un litru de apă).

Se recomandă ca soluția să fie consumată lent, câte 1 cană la fiecare jumătate de oră, pentru a preveni apariția unor manifestări de tip dispeptic (greață, vărsături, balonare). Soluția de Fortrans va traversa tubul digestiv și va curăța lumenul intestinal.

Pacientul trebuie informat că va avea în ziua respectivă mai multe scaune, spre final chiar apoase. Pentru a mai atenua gustul, soluția poate fi păstrată la frigider sau poate fi combinată cu zeamă de lămâie sau de grapefruit. În cazul în care pregătirea este insuficientă, medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii.

Pacienții diabetici trebuie să efectueze investigația a doua zi cât mai devreme, pentru a minimiza riscul apariției unor tulburări glicemice (datorită restricției alimentare).

În ziua programată pentru colonoscopie nu se mănâncă nimic pînă la efectuarea procedurii. Pentru reducerea disconfortului pacientul poate opta pentru sedare.

Efectuarea colonoscopiei

În laboratorul de colonoscopie, pacientul este așezat pe masa de examinare în decubit lateral stâng (pe partea stângă) cu genunchii flectați la piept. După realizarea analgeziei și sedării, medicul va verifica permeabilitatea anusului (prin efectuarea unui tușeu rectal), apoi va introduce prin anus colonoscopul – un tub lung, flexibil prevăzut cu o cameră la vârf. Imaginile captate de cameră sunt redate pe un monitor.

Pe măsura avansării colonoscopului prin intestinul gros, examinatorul va introduce aer (pentru destinderea lumenului) și va roti instrumentul pentru a depăși curburile (flexurile) colonului și pentru a vizualiza întregul lumen. Pacientul poate resimți crampe abdominale sau un disconfort abdominal inferior; pe durata procedurii, medicul îl va încuraja să respire adânc pentru a relaxa musculatura abdominală.

Ieșirea aerului în momentul manevrării colonoscopului de către medic generează o senzație auditivă de flatulență, care nu trebuie să reprezinte un motiv de rușinare pentru că este normală. Procedura dureaza 15-60 minute. Prelevarea de probe din mucoasa intestinală prin biopsie este complet nedureroasă.

Premedicație

• antispastice
• analgezice
• sedare ușoară (pacientul va rămâne în cabinet pentru încă 1/4 – 1/2 oră după efectuarea investigației și nu va conduce sau lua alte decizii în următoarele 2 ore)

Indicații ale colonoscopiei

• screening pentru cancer colorectal (la 3-5 ani după vârsta de 50 ani, și la fiecare 6 luni după 40 ani la persoanele cu istoric personal de polipi colorectali, colită ulcerativă sau boală Crohn)
• screening al recurenței la pacienții cu cancer colorectal operat
• rezecție de polipi (dacă sunt unici sau puțini la număr)
• afecțiuni colorectale manifestate sub formă de tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipație), sângerări oculte sau vizibile în scaun, dureri în etajul abdominal inferior
• aspect anormal, dar insuficient pentru diagnostic, al irigografiei (clismă baritată)
• monitorizarea terapiei în cazul bolilor inflamatorii intestinale (boală Crohn, colită ulcerativă)
• extragere de corpi străini
• urmărirea creșterii polipilor mari, care nu pot fi rezecați colonoscopic

Complicații ale colonoscopiei

Frecvența complicațiilor este de 1 la 10000 examinări.

• sângerare (este normală timp de 2-4 zile după colonoscopia terapeutică pentru polipectomie)
• perforație a colonului
• aritmii
• infecții (pacienții cardiopați, cu proteze valvulare trebuie să urmeze tratament profilactic cu antibiotice înainte și după efectuarea colonoscopiei)

Pacientul trebuie să informeze medicul dacă ia medicamente anticoagulante, antiinflamatorii nesteroidiene sau dacă are alergii medicamentoase (va fi întrebat dacă a mai făcut vreodată anestezie).

Contraindicații ale colonoscopiei

• diverticulită
• femei însărcinate
• pacienți tarați

Primele rezultate ale colonoscopiei vor fi comunicate pacientului de către medic la scurt timp după închierea investigației. În cazul în care se efectuează și biopsie, rezultatele examenului morfopatologic vor fi disponibile în câteva zile-săptămâni. În mod normal, mucoasa intestinală este roz, cu numeroase falduri, fără leziuni hemoragice, protruzive sau infiltrativ-ulcerative. Colonoscopia poate evidenția prezența hemoroizilor, diverticulilor, polipilor, tumorilor, ulcerațiilor sau zonelor de inflamație.