Biomarkerii sanguini ai bolii Alzheimer cresc semnificativ mai rapid la persoanele cu obezitate

Un studiu realizat la Mallinckrodt Institute of Radiology de la Washington University School of Medicine și prezentat la reuniunea anuală RSNA la data de 2 decembrie 2025 a analizat relația dintre obezitate și evoluția biomarkerilor sanguini ai bolii Alzheimer. Cercetarea arată că biomarkerii se modifică mai rapid la persoanele cu obezitate decât la cele fără obezitate.
Context
Obezitatea este recunoscută de ultimul raport al Comisiei Lancet din 2024 ca unul dintre factorii modificabili importanți pentru riscul de boală Alzheimer, contribuind la un subset substanțial din riscul total al bolii. În ultimii ani, biomarkerii sanguini pentru boala Alzheimer — precum pTau217, neurofilamentul de lanț ușor și proteina fibrilară acidă glială — au devenit esențiali pentru diagnostic, monitorizare și studii clinice, datorită capacității lor de a reflecta precoce procesele neuropatologice. Totuși, nu era cunoscut modul în care obezitatea influențează evoluția acestor biomarkeri pe termen lung. Studiul prezentat la RSNA este primul care investighează direct această relație și care validează aceste modificări prin comparație cu imagistica cerebrală de tip PET pentru depunerile de amiloid.
Despre studiu
Cercetătorii au analizat date longitudinale pe cinci ani provenite de la 407 participanți incluși în programul Alzheimer's Disease Neuroimaging Initiative.
Studiul a utilizat două categorii majore de date:
Date de imagistică cerebrală
-
Imagistica prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET) pentru evaluarea încărcăturii de amiloid, reflectând acumularea de proteine beta-amiloid sub forma plăcilor amiloide la nivel cerebral, un element definitoriu al bolii Alzheimer.
Date de laborator
-
Probe de sânge analizate prin șase teste comerciale de top pentru trei biomarkeri:
-
pTau217 – un marker central în diagnostic și monitorizare, ce reflectă patologia tau fosforilată.
-
Neurofilament light chain (NfL) – un fragment proteic eliberat în circulație în contextul degenerării sau morții neuronale.
-
Proteina fibrilară acidă glială (GFAP) – o proteină predominant exprimată de astrocite, celule implicate în menținerea și protecția neuronilor.
-
Cercetătorii au efectuat o analiză statistică complexă, evaluând:
-
asocierea dintre valorile biomarkerilor și indicele de masă corporală;
-
interacțiunea dintre obezitatea la momentul inițial, trecerea timpului și dinamica biomarkerilor;
-
validarea biomarkerilor față de datele PET pentru amiloid.
În etapa inițială, indicele de masă corporală mai mare s-a asociat cu valori mai scăzute ale biomarkerilor sanguini și cu o încărcătură amiloidă cerebrală mai redusă. Autorii au explicat acest fenomen printr-un efect de diluție legat de volumul sanguin mai ridicat la persoanele cu obezitate. Astfel, dacă analiza s-ar fi limitat la valori de moment, ar fi părut — în mod eronat — că persoanele cu obezitate prezintă o patologie mai redusă.
Analiza longitudinală a permis însă înțelegerea progresiei reale a proceselor patologice.
Rezultate
Pe parcursul celor cinci ani, evoluția biomarkerilor a arătat o progresie accelerată a patologiei Alzheimer la persoanele cu obezitate.
Principalele rezultate includ:
-
Creșterea nivelurilor de pTau217 în sânge s-a produs cu 29% până la 95% mai rapid la persoanele cu obezitate, în funcție de testul utilizat.
-
Neurofilamentul de lanț ușor a prezentat o creștere cu 24% mai rapidă la cei cu obezitate, indicând o degenerare neuronală accelerată.
-
Încărcătura de amiloid cerebral evaluată prin PET a crescut cu 3,7% mai rapid la persoanele cu obezitate.
Compararea biomarkerilor cu rezultatele PET a arătat că modificările din sânge au fost mai sensibile în detectarea impactului obezității asupra patologiei Alzheimer decât imagistica cerebrală.
Cercetătorii consideră că:
-
biomarkerii sanguini pot deveni un instrument esențial în monitorizarea pacienților cu risc crescut;
-
evaluările longitudinale pot preveni interpretările eronate ale valorilor de moment;
-
integrarea biomarkerilor cu imagistica cerebrală va deveni o strategie standard în monitorizarea răspunsului la terapiile antiamiloid și în studiile ce investighează efectele tratamentelor pentru obezitate asupra riscului de Alzheimer.
Un aspect subliniat de autori este importanța reducerii factorilor de risc modificabili, având în vedere că aceștia reprezintă aproape jumătate din riscul total pentru boala Alzheimer. În viitor, medicamentele eficiente pentru scăderea în greutate ar putea fi evaluate prin monitorizarea acestor biomarkeri pentru a determina impactul lor asupra încetinirii evoluției patologiei.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/doctor-performing-medical-research-lab_24236659.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Când creierul nu știe la ce să se aștepte, percepem durerea ca fiind mai gravă
- Curcumina amplifică livrarea medicamentelor antiretrovirale în creier, ameliorând stresul oxidativ și inflamația
- Înțelegerea funcției sănătoase a proteinei tau asociate cu demența
- Expunerea la fluor în timpul copilăriei poate dăuna abilităților cognitive
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni