ROmedic Cabinete medicale Timisoara Cabinete Psihoterapie Psihoterapie Timisoara

Stresul – Boala secolului 21 – Despre stres, simptomele stresului și tehnicile de relaxare

Stresul – Boala secolului 21 – Despre stres, simptomele stresului și tehnicile de relaxare
Autor: Scopu Sebastian

Stresul – Boala secolului 21 – Despre stres, simptomele stresului și tehnicile de relaxare

 

Stresul este de obicei definit ca răspunsul fiziologic și psihologic al unei persoane la stimuli din mediul înconjurător, cu faptul că fiecare individ face față stresului într-un mod unic, este o „poveste în sine”. Modul în care reacționăm la stres depinde de experiența noastră, capacitățile personale, starea de spirit actuală și multe alte trăsături ale personalității noastre.

 

În planul fizic, stresul este procesul fiziologic prin care corpul nostru răspunde la amenințare sau pericol. Atunci când creierul nostru privește anumite circumstanțe ca fiind amenințătoare (în orice sens, fizice sau psihologice ), își crește capacitatea la maxim.

 

Stresul poate avea, de asemenea, punctele sale bune. Avantajele de a face față stresului sunt că acesta ne întărește și ne încurajează să ne sporim rezistența la unele evenimente viitoare neplăcute sau periculoase. Este ca și cum ai lupta cu un virus - odată depășit, organismul devine imun la virus. La fel este și cu stresul de zi cu zi. Odată ce o persoană a învățat și a adoptat modalități de a face față la un anumit tip de stres, va folosi acele moduri în situații de stres similare viitoare. Acest lucru remediază sau atenuează constructiv efectele provocării stresului. De exemplu, atunci când conduci sau ești la serviciu, o doză mică de stres este utilă deoarece contribuie la o bună concentrare.

 

Cu toate acestea, există o limită la care stresul nu mai contribuie la funcționarea eficientă, ci începe treptat să perturbe echilibrul psihofizic al unei persoane.

 

Eustres și distres

 

Eustresul (stresul pozitiv ) este unul care încurajează acțiunea care este o oportunitate de a realiza capacitatea personală. Motivează creșterea și dezvoltarea personală prin efortul de a atinge obiective individuale.

 

Al doilea tip este distresul (stresul negativ ), care, dacă durează mult timp, devine stresul cronic sau dacă are o durată mai scurtă și mai intensă, atunci este stresul acut. În ambele cazuri, persoana are suferință mentală și durere, ceea ce poate duce la o tulburare de sănătate, sub forma apariției unor boli psihosomatice.

 

Stresul acut și stresul cronic

 

Stresul acut durează câteva zile și este cel mai frecvent experimentat în circumstanțele în care o persoană se confruntă cu o pierdere, o problemă de familie, un termen scurt pentru a finaliza o sarcină, un eșec sau un conflict. Este însoțită de simptome de intensitate mai mare, cel mai adesea sub formă de reacții fiziologice pronunțate care sugerează durere fizică, cu suferință emoțională. În majoritatea cazurilor, aceasta nu duce la o afectare semnificativă a sănătății, dar dacă este repetată frecvent, poate apărea.

 

Stresul cronic se referă la experiența pe termen lung a stresului în viața de zi cu zi a unei persoane, care poate dura luni sau ani. O persoană care suferă de stres cronic funcționează de ani buni, cu convingerea că a fost întotdeauna așa, că este o trăsătură a personalității sale și simte că are un „munte pe spate”. Cauzele stresului cronic apar de obicei din circumstanțe de viață dificile, care durează o perioadă lungă de timp, cum ar fi probleme grave în relațiile de familie, boală gravă sau boala unui membru al familiei, cereri excesive și responsabilități la locul de muncă etc.

 

Manifestarea simptomatică datorată stresului cronic este mai discretă și mai blândă decât în ​​cazurile de stres acut. Cu toate acestea, suferința psihologică cauzată de stresul constant este mascată de numeroase simptome fiziologice și este dificil de identificat și, din motivele de mai sus, rezultă majoritatea bolilor psihosomatice.

 

 

Cum se identifică stresul: simptomele stresului

 

Răspunsul la o situație stresantă are loc atât fizic, cât și mental. Stresul joacă un rol în protejarea noastră și în menținerea noastră în viață. Sistemul nostru nervos răspunde stresului prin secreția crescută de adrenalină și pregătirea întregului corp pentru acțiune, combatere și depășirea pericolelor și obstacolelor rezultate.

 

Problema apare deoarece sistemul nostru nervos reacționează întotdeauna în circumstanțe stresante ca și cum ar fi o problemă de viață sau de moarte și, la început, nu distinge emoționalul de amenințarea reală. Deci, de exemplu, atunci când avem un conflict cu cineva la serviciu, în familie sau când avem probleme financiare, pe plan fiziologic, corpul nostru reacționează ca și cum ar fi în pericol imediat.

 

Este destul de clar că reacțiile frecvente de acest tip ne slăbesc puterea psihofizică generală și, mai devreme sau mai târziu, duc la descompunerea lor, provocând stres psihic, anxietate, boli psihosomatice etc.

 

Experiența stresului se manifestă sub formă de simptome fizice și psihologice.

 

Indicatori de stres fizic:

 

Declinul imunității; insomnie; Tulburări hormonale, pierderea dorinței sexuale; Afecțiuni ale funcției sistemului digestiv, diaree sau constipație, crampe abdominale; Tulburări cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune arterială, dureri de cap vasculare ); Tulburări de respirație și dureri toracice, oboseală; Dureri musculare și dureri în mâini; Tulburări de echilibru, senzație de instabilitate și amețeli.

 

Indicatori de stres psihic:

Cognitiv, indicatorii care nu trebuie ignorați sunt: Prezența constantă a gândurilor și grijilor negative; „Capul gol” - un bloc de gândire care provoacă dificultăți în luarea deciziilor; Luarea de decizii, fără a ne gândi la consecințe; Cădere în concentrare, uitare, distragere; Incapacitatea de a vorbi despre sentimente.

 

Din punct de vedere al emoțiilor, stresul este cel mai adesea exprimat prin prezența emoțiilor negative. Prezența emoțiilor negative intense este crucială pentru a răspunde stresului, deoarece acestea sunt declanșatorul tuturor celorlalte simptome ale stresului. Din cauza stresului, o persoană experimentează mai întâi emoții negative, urmată de alte simptome.

 

Emoțiile negative datorate stresului sunt:

 

Iritabilitate și agitație datorită pragului scăzut de toleranță la frustrare; Tensiune și anxietate; Sentimente de neputință, putere de voință, pesimism și depresie; Incertitudine și îndoială de sine; Vorbirea negativă și autocritica.

 

În ceea ce privește comportamentul, simptomele stresului se manifestă ca:

 

Comportamente declanșate de prezența emoțiilor și gândurilor negative, cum ar fi fumatul, abuzul de droguri și substanțele psihoactive, consumul excesiv de alcool, etc; Aport crescut de alimente, în special dulciuri sub formă de supraalimentare; sau înfometare; Dormit excesiv;

 

Retragerea și izolarea, agresiunea pasivă sau inițierea opusă a contactului pentru a provoca conflictul cu oamenii din mediul înconjurător;

 

Procrastinarea - lipsa de inițiativă și întârzierea de a face lucrările care sunt mai raționale de făcut imediat.

 

Cele mai multe dintre aceste simptome sunt indicatori clari ai durerii psihologice pe care o persoană suferă de stres. Cu toate acestea, deoarece fiecare personalitate este unică și unică, este posibil să exprime stresul în moduri diferite, iar simptomele de mai sus sunt cele mai frecvente în rândul populației.

 

Cum să faci față stresului:

 

Există multe moduri prin care putem atenua sau elimina efectele nocive ale stresului zilnic, precum psihoterapia, sportul sau hobby-ul, precum și numeroase metode și tehnici anti-stres (yoga, meditație ).

 

Activități relaxante ca un bun obicei de combatere a stresului

 

Se referă la o serie de activități fizice și sportive planificate a căror contribuție se reflectă în faptul că permit compensarea primei și a doua etape a stresului, adică eliminarea tensiunii psiho-fizice. Activitatea fizică este de fapt relaxarea prin activități care contribuie la îmbunătățirea stării întregului organism și restabilirea echilibrului.

 

Activitatea fizică este un termen destul de larg și se referă la numeroase activități, cum ar fi mersul pe jos, mersul rapid, joggingul, ciclismul, călătoriile și diverse alte activități. Trebuie să fii persistent pentru a face un fel de activitate relaxantă bunul tău obicei.

 

Moduri alternative de ameliorare a stresului

 

În ultimii ani, metodele alternative de calmare a stresului au fost populare, precum remedii și tratamente homeopate, masaj și aromaterapie, yoga și tehnici de respirație de relaxare, precum și meditație. Aceste tehnici sunt folosite de milioane de oameni din întreaga lume pentru a face față efectelor stresului. Eficacitatea lor a fost testată și dovedită de numeroase studii. Datorită rezultatelor pozitive, popularitatea modalităților alternative de combatere a stresului este în continuă creștere și există tot mai mulți susținători care îi includ în viața de zi cu zi.

 

Meditația:

 

Meditația aduce ameliorarea stresului pe termen scurt, precum și avantaje de gestionare a stresului de durată. Există multe forme diferite de meditație de încercat - fiecare metodă este unică și merită încercată.

 

Masaj anti-stres:

 

Efectul masajului este în primul rând spasmolitic, adică spasmele musculare sunt eliminate, ceea ce duce la relaxarea lor. Masajul are un efect analgezic, ameliorează sau elimină complet durerea din organism.

 

Datorită impactului pe care îl are asupra corpului uman, masajul este un substitut excelent pentru medicamentele consumate pentru ameliorarea durerii și a tensiunii. Masajul este foarte eficient pentru ameliorarea stresului și a tensiunii, cu condiția să fie aplicat zilnic.

 

Yoga

 

Diferite tehnici de yoga sunt de asemenea foarte eficiente pentru recuperarea corpului și repararea efectelor stresului stresant în timpul zilei. Cu toate acestea, este important să rețineți că yoga nu este doar o serie de exerciții, ci este un stil de viață.

Yoga este combinată cu tehnici de respirație și meditație. Pentru o aplicare mai serioasă a yoga, este recomandat să participi la un program la un centru de yoga.