Cauzele vederii în ceață și cum se tratează vederea încețoșată

Vederea încețoșată este un simptom destul de comun. Poate avea cauze dintre cele mai diverse de la expunerea prelungită la stres până la hipertensiune arterială, diabet, conjunctivită sau degenerare maculară. Progresul treptat al vederii încețoșate indică, în general, o problemă medicală pe termen lung.

Cauze ale vederii în ceață

Unele cauze ale vederii încețoșate indică o problemă temporară care se vindecă de la sine în timp ce alteori poate fi vorba de urgențe medicale care trebuie tratate cât mai repede. Mai jos sunt principalele cauze ale vederii încețoșate.

Probleme de vedere

Miopia sau astigmatismul reprezintă cauze frecvente ale vederii încețoșate, mai ales dacă boala nu a fost diagnosticată de către un specialist. Prezbitismul nediagnosticat poate reprezenta o cauză pentru vederea încețoșată mai ales la persoanele de peste 40 de ani. În acest caz, vederea încețoșată apare atunci când citești o revistă, cărți sau meniul de la restaurant. (1, 2, 3, 4)

Conjunctivita

Conjunctivita apare ca urmare a unei infecții cu adenovirusuri, o serie de paraziți care pot cauza răceala, bronșita și durerile în gât. Deși nu este o infecție severă, conjunctivita se poate răspândi ușor în școli și locuri de muncă aglomerate. Odată ajuns pe suprafețele comune se poate transmite până la două săptămâni. Unul dintre simptomele conjunctivitei este și vederea încețoșată. (5)

Hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială poate cauza mini accidente vasculare în zona ochiului. Acestea poartă numele de ocluzie venoasă. Pacienții nu resimt durere însă se pot trezi cu vederea încețoșată. În general, vederea în ceață afectează doar unul dintre ochi. (6)

Lovitură la cap

După o lovitură la cap sau un accident care a afectat zona capului, poate apărea vederea încețoșată. Pe lângă acesta mai pot apărea simptome precum vederea dublă, dificultăți în mutarea privirii dintr-un loc în altul și absența vederii binoculare (momentul în care ochii formează o imagine completă). (7, 8)

Stres

Stresul și anxietatea afectează sănătatea în mai multe moduri putându-se manifesta și prin vedere încețoșată. Mai mult, există dovezi că expunerea pe termen lung la stres poate cauza alte probleme de vedere inclusiv un risc mai mare de pierdere a vederii. (9, 10)

Retina detașată

Acest fenomen apare atunci când retina se desprinde de spatele ochiului și își pierde din fluxul sanguin și din legătura cu nervul optic. Se manifestă prin lumini care clipesc, pete negre, vedere încețoșată sau chiar absența vederii. Fără intervenția de urgență, pierderea vederii poate fi definitivă. (11)

Atac vascular cerebral

Vederea încețoșată la ambii ochii poate apărea și atunci când ai un atac vascular cerebral în zona din creier responsabilă cu vederea. Uneori, atacul vascular cerebral poate cauza vedere încețoșată sau pierderea vederii doar într-un ochi. Alte simptome includ slăbiciune pe o parte a corpului și incapacitatea de a vorbi. (12, 13)

Atac ischemic tranzitoriu

Atacul ischemic tranzitoriu este atacul vascular cerebral care durează mai puțin de 24 de ore. Unul dintre simptomele sale este vederea încețoșată la unul sau la ambii ochi. (14)

Degenerare maculară umedă

Centrul retinei poartă numele de maculă iar atunci când vasele de sânge se dezvoltă anormal este posibil ca sângele sau alte fluide să ajungă în maculă. Acest fenomen poartă numele de degenerare maculară umedă. Poate cauza vedere încețoșată și uneori chiar și pierderea vederii. Spre deosebire de degenerarea maculară clasică, acest tip debutează brusc și evoluează rapid. (15)

Glaucom primitiv cu unghi închis

Apare atunci când sistemul de evacuare a fluidelor ochiului este blocat. În acest caz, tensiunea oculară crește și poate apărea roșeală, durere, vedere încețoșată și greață. Glaucomul primitiv cu unghi închis reprezintă o urgență medicală și necesită administrarea de picături pentru a reduce tensiunea oculară și inflamația. Uneori poate fi nevoie de intervenția cu laser. Procedura poartă numele de iridotomie cu laser. (16, 17)

Oboseală oculară (stres ocular)

Oboseala oculară poate apărea atunci când te concentrezi prea mult asupra unui obiect. Poate apărea dacă folosești ore la rând computerul sau telefonul mobil. De asemenea, poate apărea dacă citești sau conduci mult, în special noapte și pe vreme rea. Se manifestă și prin vedere încețoșată. (18, 19)

Abraziune corneană

Corneea este partea transparentă a ochiului care acoperă irisul și pupila. Când suferi o accidentare sau corneea este zgâriată apare abraziunea corneană. Pe lângă vederea încețoșată ai senzația de obiect străin în ochi. (20)

Glicemia ridicată

Un nivel ridicat al zahărului din sânge poate duce la umflarea cristalinului care, la rândul său, provoacă vederea încețoșată. (21, 22)

Keratită

Keratita înseamnă infecția corneei. Este cauzată mai ales de o infecție iar persoanele care nu păstrează lentilele de contact în condiții igienice au un risc mai mare de infecție. Se manifestă și prin vedere încețoșată. (23)

Migrenă cu aură

Migrena cu aură spre deosebire de cea fără aură este precedată de alte simptome precum vederea încețoșată, amorțeli, probleme de auz, verbale, gustative. De asemenea, poți vedea lumini care pâlpâie. Uneori, migrena cu aură nu include și dureri de cap. (24, 25)

Nevrită optică

Nervul optic leagă ochii de creier iar inflamația acestuia poartă numele de nevrită optică. Apa, în general, ca o reacție autoimună sau ca un efect secundar al sclerozei multiple. Se manifestă și prin vedere în ceață. Afectează mai ales unul dintre ochi. (26, 27)

Arterită temporară

Arterita temporară se referă la inflamația arterelor medii. Inflamarea vaselor de sânge din zone frunții pot cauza dureri frontale de cap ce pot cauza vedere încețoșată sau chiar pierderea temporară a vederii. (28, 29)

Uveită

Uva este zona structurilor pigmentare ale ochiului, inclusiv irisul. Infecția în această zonă poate cauza inflamație și durere iar afecțiunea poartă numele de uveită. Se manifestă prin vedere încețoșată, roșeală, durere, sensibilitate la lumină. (30)

Alte simptome care pot apărea

Pe lângă vederea încețoșată mai pot apărea și alte simptome precum:

• Fotofobie;
• Durere;
• Roșeață;
• Vedere dublă;
• Miodezopsie („musculițe zburătoare”);
• Rar, dureri de cap, greață, scurgeri din ochi, mâncărime.

Este recomandată contactarea de urgență a medicului dacă observi probleme de vedere apărute brusc, durere de ochi, vătămarea ochiului, simptome ale atacului vascular cerebral (slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, slăbiciune musculară pe o parte a feței).

Cum se tratează vederea încețoșată

Tratamentul pentru vedere încețoșată depinde de cauza problemei. Astfel, ai la dispoziție mai multe forme de tratament în funcție de cauză:

• Retină detașată sau vătămată – necesită operație de urgență pentru a corecta problema altfel riști pierderea vederii (31)
• Atac vascular cerebral – necesită tratament adaptat tipului de atac vascular suferit iar intervenția medicului este esențială pentru a preveni apariția complicațiilor (32)
• Atac ischemic tranzitoriu – simptomele trec după aproximativ 24 de ore. Medicul poate recomanda medicamente pentru subțierea sângelui pentru a reduce riscul de atac vascular cerebral (33)
• Degenerare maculară umedă – în funcție de caz, medicul poate recomanda injectarea de medicamente direct în ochi. De asemenea, tratamentul cu laser încetinește pierderea vederii. Uneori se folosesc aparate speciale pentru a-ți permite să vezi mai bine (34)
• Oboseală oculară – necesită pauză pentru odihnirea ochilor. La fiecare 20 de minute, fă o pauză de 20 de secunde și uită-te la cel puțin 20 de cm în altă direcție decât computerul. Regula se aplică și în alte activități care necesită un timp îndelungat de concentrare (35)
• Conjunctivită – în general, se trece de la sine însă administrarea de antibiotice sau medicamente antivirale poate grăbi recuperarea și reduce riscul de complicații
• Abraziune corneană – se vindecă singură în câteva zile însă antibioticele pot preveni apariția unei infecții (36)
• Glicemie ridicată – reducerea nivelului zahărului din sânge ameliorează vederea încețoșată (37)
• Hifemă (hemoragie oculară) – dacă nu există un traumatism sau dacă tensiunea intraoculară nu a crescut odihna și acoperirea ochiului cu un bandaj curat. Dacă tensiunea oculară este ridicată, medicul poate propune îndepărtarea chirurgicală a sângelui (38)
• Iritită – în general, se vindecă de la sine sau cu administrare de steroizi. Dacă devine rezistentă la tratament, există riscul de pierdere a vederii. Uneori se recomandă medicamente pentru imunitate pentru a preveni acest lucru (39)
• Keratită – dacă este cauzată de o infecție, cheratita este tratată cu picături cu antibiotic. Pentru infecțiile severe medicul poate recomanda picături cu steroizi. De regulă, vederea încețoșată se ameliorează odată cu keratita (40)
• Migrenă cu aură – se vindecă de la sine sau odată cu administrarea de medicamente contra migrenei
• Nevrită optică – vederea încețoșată se ameliorează odată cu tratarea cauzei nevritei. Frecvent, se recomandă steroizi
• Uveită – trece de la sine sau cu administrare de steroizi. Boala poate reveni și există un risc de pierdere a vederii (41)

Dacă amâni drumul la medic vederea încețoșată poate evolua până la pierderea vederii. Cu toate acestea, tratamentul prompt și timpuriu ajută la ameliorarea vederii fără a risca apariția complicațiilor. Dacă te confrunți cu vederea încețoșată care nu se ameliorează după câteva ore sau după o noapte de somn este recomandat să te adresezi medicului.