Ce contează mai mult pentru riscul de diabet: stilul de viață sau greutatea corporală?

Un studiu publicat recent în European Journal of Nutrition evaluează asocierea prospectivă dintre un indice al stilului de viață și incidența diabetului zaharat de tip 2, în cadrul cohortei multi-etnice Multiethnic Cohort (MEC). Studiul oferă o imagine amplă a modului în care comportamentele de viață influențează riscul de diabet, în rândul unui eșantion divers etnic, din SUA, pe o perioadă medie de peste 17 ani.
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă peste 90% din cazurile de diabet la nivel global și este asociat cu complicații severe: nefropatie cronică, neuropatie periferică, retinopatie și risc crescut de mortalitate cardiovasculară. În 2021, erau deja afectați 536,6 milioane de persoane, prevalența globală estimată la adulți fiind de 10,5%, cu o proiecție alarmantă de 12,2% până în 2045. Deși factorii genetici contribuie la apariția bolii, intervențiile asupra factorilor de risc modificabili (precum fumatul, dieta, activitatea fizică sau consumul de alcool) oferă oportunități importante de prevenție. Studiile anterioare au investigat fie factori izolați, fie combinații de comportamente sănătoase, dar puține au inclus populații etnic diverse și eșantioane mari cu urmărire pe termen lung.

Despre studiu

Cohorta și metodologia

Studiul MEC include 215.903 participanți cu vârste între 45 și 75 de ani, recrutați între 1993–1996 în Hawaii și California. Analiza actuală a exclus persoanele cu diabet preexistent, date incomplete sau apartenență etnică neeligibilă pentru analiza principală, rămânând 165.383 participanți (90.510 femei, 74.873 bărbați). Grupurile etnice analizate au fost: japonezi americani (29%), europeni americani (27%), latino (22%), afro-americani (16%) și nativi hawaieni (7%).

Indicele factorilor de risc pentru stilul de viață (IRSV)

Indicele a inclus 4 componente, fiecare punctată cu 1 dacă era respectată:

• Ne-fumat activ,
• Activitate fizică moderată/viguroasă ≥150 minute/săptămână,
• Consumul moderat de alcool (≤1 băutură/zi la femei, ≤2 la bărbați),
• Aderență la cel puțin 3 din 7 recomandări alimentare (inclusiv ≥3 porții/zi de fructe și legume, ≥3 porții/zi de cereale integrale, ≥2 porții/săptămână de pește, consum scăzut de carne roșie și procesată, cereale rafinate).

Identificarea cazurilor de diabet

Cazurile de diabet de tip 2 incidente au fost identificate prin autodeclarări în chestionare și date Medicare (pentru >65 ani). Diagnosticul era considerat valid dacă era menționat în cel puțin o sursă până la finalul anului 2016.

Analiza statistică

S-a utilizat regresia Cox, stratificată pe sex și etnie, pentru a estima riscul de apariție a diabetului în funcție de scorul IRSV, ajustând pentru vârstă, nivel educațional și indice de masă corporală (IMC).

Rezultate

Prevalența aderenței la stilul de viață sănătos

• Doar 14% dintre participanți au avut scorul maxim IRSV (4 puncte), iar 7% au obținut 0–1 punct.
• Aderența cea mai mare a fost observată pentru consumul moderat de alcool (86%) și ne-fumat (84%).
• Activitatea fizică regulată a fost atinsă de 81%, dar doar 22% au avut o alimentație conformă cu ≥3 recomandări.
• Femeile au avut scoruri mai bune decât bărbații în toate componentele, cu excepția activității fizice.
• Aderența scăzută la dietă s-a menținut în toate grupurile etnice, în special pentru cereale rafinate (3%) și carne roșie neprocesată (6%).

Asocierea cu incidența diabetului

• Pe durata medie de urmărire de 17,2 ani, 44.518 participanți (27%) au dezvoltat diabet.
• Fiecare creștere cu 1 punct a scorului IRSV s-a asociat cu scăderea riscului de diabet cu 6% (raport de risc = 0,94; interval de încredere95%: 0,93–0,95).
• Comparativ cu scorul minim (0/1), scorul maxim (4 puncte) s-a asociat cu o scădere de 16% a riscului de diabet (raport de risc = 0,84; interval de încredere95%: 0,80–0,88).
• În analiza componentelor individuale:
  - Ne-fumatul s-a asociat cu scădere de 17% a riscului,
  - Activitatea fizică cu 15% reducere,
  - Paradoxal, consumul moderat de alcool s-a asociat cu risc crescut de 19%,
  - Dieta a avut o asociere slabă și nesemnificativă după ajustarea pentru IMC.

Analize pe grupuri etnice

• Efectele protective ale scorului IRSV (4 vs. 0/1 puncte) s-au observat doar în rândul:
  - Afro-americanilor (reducere de 27% a riscului),
  - Latino (reducere de 18%),
  - Europeni americani (reducere de 14%).
• Nu au fost relații semnificative în grupurile de japonezi americani și nativi hawaieni, probabil din cauza distribuției diferite a grăsimii viscerale și a influenței accentuate a IMC asupra riscului în aceste populații.
• În toate grupurile, IMC crescut a fost asociat cu riscuri mult mai mari decât scorul IRSV:
  - Suprapondere: raport de risc global = 1,80,
  - Obezitate: raport de risc global = 3,11, ajungând până la 4,22 la europeni americani.

Concluzii

Acest studiu amplu și de lungă durată confirmă faptul că un stil de viață sănătos, evaluat printr-un indice compozit IRSV, este asociat cu un risc redus de apariție a diabetului zaharat de tip 2, în special în anumite grupuri etnice. Deși efectul protector global este moderat (6%/punct), el se păstrează independent de IMC și este mai pronunțat la afro-americani, latino și europeni americani.

Principalele mesaje ale studiului:

• Activitatea fizică regulată și ne-fumatul sunt cele mai consistente comportamente protectoare.
• Aderența alimentară scăzută limitează potențialul protector al dietei.
• IMC rămâne cel mai puternic predictor al diabetului de tip 2, dar IRSV oferă o evaluare integrată, utilă în intervențiile de sănătate publică.
• Diferențele etnice în etiologia diabetului impun intervenții personalizate cultural.

Limitări ale studiului includ lipsa evaluării comportamentelor în dinamică, absența validării biochimice a diagnosticului și faptul că IRSV nu acoperă toți factorii de risc relevanți pentru diabet, cum ar fi somnul sau stresul psihosocial.

Recomandări viitoare vizează dezvoltarea de indici specifici pentru prevenția diabetului și intervenții adaptate cultural care să îmbunătățească aderența la comportamentele sănătoase în populațiile vulnerabile.