Ce faci dacă te-ai îmbolnăvit de COVID-19: optimizarea sistemului imun (Vtamina D, Anticorpi Monoclonali, N-Acetil-Cisteina, Quercetina, etc)

©

Autor:

Ce faci dacă te-ai îmbolnăvit de COVID-19: optimizarea sistemului imun (Vtamina D, Anticorpi Monoclonali, N-Acetil-Cisteina, Quercetina, etc)

Profesorul Roger Seheult, MD oferă câteva sfaturi practice în cazul îmbolnăvirii de COVID-19 sau în cazul unui contact cu o persoană care a fost testată pozitiv pentru infecția produsă de SARS-CoV-2. Dr. Seheult este profesor asociat la Facultatea de Medicină Riverside a Universității California și la Facultatea de Medicină a Universității Loma Linda din California, fiind cvadruplu specializat în medicină internă, pneumologie, terapie intensivă și somnologie.

Trebuie menționat faptul că articolul de față are ca scop educația medicală și nu înlocuiește recomandările unui medic. (1)

1. Pulsoximetria

Pulsoximetrul reprezintă un dispozitiv medical care măsoară frecvența cardiacă și saturația oxigenului din sângele periferic (SpO2) și este o investiție recomandată persoanelor bolnave de COVID-19 care prezintă simptome respiratorii, precum dificultăți de respirație (dispnee). (1)

  • În general, dacă valoarea SpO2 este 95% sau mai mare, probabil nu există motive de îngrijorare.
  • Valoarea SpO2 în repaus între 90% și 94% situează pacientul într-o zonă galbenă, „de avertisment”.
  • Dacă SpO2 scade sub 90% atunci pacientul se află în zona roșie, fiind în mod clar hipoxemic. În această situație, pacientul ar trebui să se îndrepte către o unitate de primiri urgențe pentru a fi evaluat în vederea administrării de oxigen suplimentar. Simptome precum dificultăți persistente de respirație sau albăstrirea buzelor sau a limbii (cianoză) sunt echivalente cu SpO2 < 90%, în lipsa unui pulsoximetru, și ar trebui să direcționeze pacientul către camera de gardă.
  • Dacă pacientul primește deja oxigen suplimentar din cauza unei boli pulmonare subiacente și observă scăderea SpO2 sub limita cu care era obișnuit, trebuie să meargă la spital pentru evaluare suplimentară deoarece un nivel scăzut al SpO2 poate fi un semn că dezvoltă pneumonie COVID-19. (1)


Având în vedere gama variată de pulsoximetre existente pe piață, alegerea unuia potrivit și care să măsoare cu acuratețe saturația oxigenului din sângele periferic poate fi dificilă. Un studiu efectuat de un grup de cercetători din California a studiat comparativ acuratețea măsurătorilor a 6 tipuri de pulsoximetre având prețuri reduse (Contec CMS50DL, Beijing Choice C20, Beijing Choice MD300C23, Starhealth SH-A3, Jumper FPD-500A și Atlantean SB100 II). Doar două dintre acestea (Contec CMS50DL și Beijing Choice C20) au îndeplinit criteriile Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) pentru acuratețe. (1, 2)

Utilizarea pulsoximetrului este recomandat să se facă în repaus, cu menținerea poziției șezânde timp de câteva minute înainte de măsurătoare, similar măsurării tensiunii arteriale. După poziționarea dispozitivului pe deget, acesta trebuie lăsat să se „acomodeze” cu frecvența cardiacă a pacientului timp de 30 de secunde și abia apoi să fie citită valoarea acesteia. De asemenea este recomandată îndepărtarea ojei sau lacului de unghii pentru că interferă cu măsurarea SpO2. (1)

Ceea ce face utilizarea pulsoximetrului atât de importantă în cazul îmbolnăvirii de COVID-19 este situația numită hipoxemia fericită”. Cu alte cuvinte, pacienții fi asimptomatici, însă de fapt pneumonia COVID-19 împiedică oxigenul să ajungă la țesuturi, astfel că scăderea SpO2 este unul din primele semne care arată progresia bolii. Hipoxemia reprezintă lipsa oxigenului în sânge, iar hipoxia înseamnă lipsa oxigenului la nivelul țesuturilor. (1)

Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

2. Anticorpii monoclonali

Dacă sunt administrați la debutul infecției, anticorpii monoclonali se leagă de proteina spike (S) de pe suprafața virusului SARS-CoV-2 și împiedică intrarea acestuia în celule organismului uman. Astfel poate fi redusă încărcătura virală și teoretic este posibilă cel puțin reducerea severității bolii. Momentul administrării anticorpilor monoclonali este extrem de important. Dacă administrarea se face târziu în evoluția bolii sau după ce virusul a intrat deja în multiple celule, beneficiul anticorpilor monoclonali va fi limitat sau chiar inexistent. (1)

Două tipuri de anticorpi monoclonali au primit autorizație de utilizare de urgență din partea Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA, și anume bamlanivimab și combinația casirivimab/imdevimab. În urma trialurilor clinice randomizate, aceștia s-au dovedit eficienți în reducerea încărcăturii virale și scăderea numărului de internări, astfel fiind adresați pacienților care au un test COVID-19 pozitiv, nu sunt suficient de bolnavi cât să necesite internare, dar prezintă risc de evoluție către internare. (1)

Pacienții cărora le este adresat tratamentul cu balanivimab îi includ pe cei cu:

  • indice de masă corporală (IMC) 35 kg/m2;
  • boală cronică de rinichi;
  • diabet zaharat;
  • afecțiuni imunosupresive;
  • tratament imunosupresiv;
  • vârsta 65 de ani;
  • vârsta 55 de ani cu boli cardiovasculare, hipertensiune arterială sau boli pulmonare cronice, spre exemplu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
  • pacienți între 12 și 17 ani care cântăresc cel puțin 40 kg și prezintă cel puțin unul din următorele criterii: IMC percentila 85 pentru vârstă și sex, siclemie, anomalii cardiace congenitale sau dobândite, tulburări de neurodezvoltare (ex.: paralizie cerebrală), boli pulmonare cronice (ex.: astm bronșic) sau care depind de un dispozitiv medical (ex.: traheostomă, gastrostomă sau ventilație cu presiune pozitivă fără legătură cu COVID-19). (1, 3)


Anticorpii monoclonali sunt disponibili doar pentru administrare intravenoasă, astfel că pacienții trebuie să primească infuzia într-o unitate medicală în care pot fi supravegheați timp de o oră, atât cât durează administrarea infuziei, spre exemplu în camera de gardă. Ulterior, pacienții merg acasă. (1)

3. Vitamina D

Două trialuri clinice randomizate din India și Spania au arătat beneficii ale administrării suplimentare de vitamina D la pacienții care sufereau de COVID-19, printre care se numără creșterea clearance-ului viral și reducerea marker-ilor inflamatori. Studiul SHADE din India a utilizat doze de 50.000 UI de vitamina D zilnic timp de 7 zile, iar ulterior a scăzut progresiv doza zilnică până la 4.000-5.000 UI. Doza optimă nu a fost stabilită, însă Societatea de Endocrinologie afirmă că limita maximă de vitamina D pe care o persoană peste 8 ani o poate atinge fără supraveghere medicală este de 4.000 de Unități Internaționale (UI) zilnic. Astfel Dr. Seheult recomandă ca o persoană care ia suplimente cu vitamina D și se îmbolnăvește de COVID-19 să ia în continuare aceste suplimente, iar persoanele care nu iau suplimente cu vitamina D să înceapă să facă acest lucru. Cu toate acestea, este recomandată consultarea medicului de familie înainte, întrucât suplimentarea cu vitamina D poate fi periculoasă în anumite situații, cum ar fi în sarcoidoză. Totuși, vitamina D are cel mai bun profil de siguranță dintre vitaminele liposolubile. (1, 4, 5)

Unele studii arată că vitamina K2 poate fi benefică în asociere cu vitamina D, însă nu este indicată persoanelor care se află în tratament cu anticoagulante antivitamina K, precum acenocumarol (Sintrom, Trombostop) sau warfarină. De asemenea, magneziul este un element benefic administrat în asociere cu vitamina D. Totuși aceste recomandări trebuie întotdeauna discutate cu medicul curant înainte de a fi implementate. (1)


4. Quercetina

Cu toate că există studii care susțin că Quercetina poate fi benefică în Ebola și alte boli virale, încă nu a fost realizat niciun trial clinic randomizat care să demonstreze eficiența acesteia în boala produsă de noul coronavirus. Totuși riscurile scăzute ale suplimentării cu Quercetină fac ca raportul beneficiu-risc să fie destul de ridicat. (1)

5. N-Acetil-Cisteina (NAC)

Un trial clinic randomizat a arătat beneficiile suplimentării cu NAC în timpul iernii pentru reducerea simptomelor de gripă. Din acest motiv și datorită proprietăților antioxidante ale NAC este posibil ca beneficiile suplimentării să depășească riscurile în ceea ce privește COVID-19, având în vedere că infecția asociază niveluri ridicate de stres oxidativ. Cu toate acestea, suplimentarea ar trebui oprită odată cu sfârșitul iernii. (1)

6. Zinc

Suplimentarea cu zinc este recomandată în anumite cazuri, însă nu mai mult de 40 mg de zinc elementar pe zi. Întotdeauna trebuie verificat nivelul de zinc elementar conținut într-un anumit supliment, deoarece zincul poate fi prezent sub formă de complexe, precum sulfat de zinc sau picolinat de zinc. (1)

7. Importanța somnului

Igiena somnului are o importanță deosebită atât în ceea ce privește boala COVID-19, cât mai ales vaccinarea. Numeroase studii efectuate asupra vaccinării antigripale au arătat că cel puțin 7 ore de somn înaintea vaccinării determină un răspuns imun mult mai bun și mai robust după vaccinare. De asemenea, cele mai importante ore de somn sunt primele ore ale nopții, cele dinaintea miezului nopții, atunci când are loc somnul cu unde lente. Acesta este asociat și cu secreția hormonului de creștere, care are un rol important în longevitate. (1)

Suplimentarea cu 3-5 mg de melatonină cu o oră înainte de culcare poate fi benefică anumitor persoane, atât pentru a le ajuta să adoarmă și să atingă cele 7 ore de somn, dar și datorită proprietăților antioxidante, în special în legătură cu stresul oxidativ produs în organism de SARS-CoV-2. (1)

8. Creșterea temperaturii bazale a corpului (hidroterapie, saună)

Cu toate că nu există trialuri clinice randomizate care să demonstreze beneficiul hidroterapiei în boala COVID-19, anumite studii arată că ridicarea temperaturii corpului prin imersia în apă fierbinte în jur de 39-39,5°C determină stimularea răspunsului imun înnăscut. Această parte a răspunsului imun este supresată de noul coronavirus, ceea ce determină progresia către forme severe de boală. Astfel stimularea răspunsului imun înnăscut prin hidroterapie ar putea avea beneficii în controlul bolii la debut. Pentru cei care vor să încerce hidroterapia, Dr. Seheult spune că o pot face acasă, însă nu mai mult de 20-30 de minute, prin băi fierbinți. Pot fi utile și aplicarea de prosoape fierbinți pe suprafața corpului sau chiar mersul la saună, iar pentru a păstra o senzație de confort este recomandată menținerea unor prosoape reci la nivelul capului sau gâtului pentru a nu produce supraîncălzirea capului. Cu toate acestea, hidroterapia are și riscuri, precum producerea arsurilor dacă apa este prea fierbinte sau, mai rar, inducerea aritmiilor cardiace. (1)

În plus, un duș fierbinte urmat de un duș rece poate avea un efect benefic asupra sistemului imun, în special în apărarea contra infecțiilor și prevenția acestora. (1)

9. Strategii de izolare acasă: aerisire, filtre HEPA, purtarea măștii

Aceste strategii sunt recomandate în cazul unui pacient pozitiv pentru COVID-19 căruia i-a fost recomandată izolarea la domiciliu pentru a reduce riscul transmiterii virusului către ceilalți membri ai gospodăriei. În primul rând este recomandată izolarea persoanei respective într-o anumită zonă a casei. Una dintre cele mai importante măsuri de prevenire a transmiterii o reprezintă menținerea unui geam deschis în acea zonă a casei pentru aerisire eficientă. De asemenea, este extrem de utilă și montarea unor filtre HEPA în sistemul de filtrare sau chiar utilizarea aparatelor portabile de filtrare a aerului. Aceste măsuri aplicate împreună sunt utile pentru prevenirea transmiterii virusului prin particule respiratorii mici, care rămân suspendate în aer timp îndelungat și sunt deplasate de curenții de aer. Purtarea măștii este recomandată pentru prevenirea transmiterii noului coronavirus prin picături respiratorii de mari dimensiuni, care se formează, de exemplu, în timpul vorbitului. (1)


Data actualizare: 03-03-2021 | creare: 03-03-2021 | Vizite: 559
Bibliografie
1. If You Get COVID 19: Optimize Immune System (Vitamin D, Monoclonal Antibodies, NAC, Quercetin etc.) - Youtube, Link: https://www.youtube.com/watch?v=vN30emwcNS4&feature=youtu.be
2. The Accuracy of 6 Inexpensive Pulse Oximeters Not Cleared by the Food and Drug Administration: The Possible Global Public Health Implications - Anesthesia and Analgesia, Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27089002/
3. An EUA for Bamlanivimab—A Monoclonal Antibody for COVID-19 - JAMA, Link: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2774326
4. Short term, high-dose vitamin D supplementation for COVID-19 disease: a randomised, placebo-controlled, study (SHADE study) - Postgraduate Medical Journal, Link: 1. https://pmj.bmj.com/content/early/2020/11/12/postgradmedj-2020-139065
5. Evaluation, Treatment, and Prevention of Vitamin D Deficiency: an Endocrine Society Clinical Practice Guideline - The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, Link: https://academic.oup.com/jcem/article/96/7/1911/2833671
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Posibilă răspândire la nivel global a infecției cu noul Coronavirus
  • Noi cercetări estimează evoluția epidemiei cu coronavirus
  • Numărul de persoane infectate cu coronavirus în China crește uluitor după modificarea metodei de numărare
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.