Ce se intampla in timpul examenelor prenatale?

©

Autor:

Ce se intampla in timpul examenelor prenatale?
In timpul primului examen prenatal, medicul ginecolog:
  • intreaba despre antecedentele medicale: boli, operatii sau sarcini anterioare
  • intreaba despre antecedentele medicale din familie
  • efectueaza un examen clinic complet
  • efectueaza un examen pelvin cu ajutorul testului Papanicolau
  • cere efectuarea testelor de sange si urina
  • verifica tensiunea arteriala, inaltimea si greutatea
  • calculeaza data probabila a nasterii
  • iti raspunde la intrebari

Majoritatea examenelor prenatale cuprind:
  • verificarea ritmului cardiac al fatului
  • verificarea tensiunii viitoarei mamici
  • examinarea urinei pentru depistarea diabetului
  • evidenta cresterii in greutate a femeii

Examenele prenatale - informaţii utile

Să aduci un copil pe lume este o experienţă unică, fericită (atunci când copilul este dorit, desigur), dar şi deosebit de solicitantă şi din punct de vedere emoţional şi din perspectivă financiară. Pentru o dezvoltare fizică şi, mai ales, mentală corespunzătoare, un copil ar trebui să sosească într-o familie bine închegată, ce dispune de resursele materiale necesare întreţinerii unei fiinţe şi să fie înconjurat de iubirea, de grija şi de luciditatea părinţilor săi. Definitorie pentru copil este, însă, îngrijirea prenatală, de care trebuie să ţineţi cont în mod obligatoriu, dacă vă doriţi un bebeluş sănătos şi pregătit pentru viaţă.

Îngrijirea prenatală presupune respectarea de către gravidă a unui regim alimentar bogat în nutrienţi, efectuarea de exerciţii fizice, pentru sporirea flexibilităţii corpului şi prevenirea depresiei, respectiv efectuarea de teste şi controale medicale, cu maximă rigurozitate. Aceste investigaţii au ca scop depistarea timpurie a problemelor de sănătate ale copilului, a defectelor congenitale, estimează dacă sarcina ameninţă viaţa şi sănătatea mamei şi prevăd, totodată, eventualele dificultăţi din timpul travaliului.

Controalele şi examenele prenatale sunt programate, în general, în fiecare lună, până în săptămâna 28 de sarcină, de două ori pe lună, între săptămânile 28 şi 36 de sarcină şi în fiecare săptămână, începând cu săptămâna 36 şi până la naştere. Dacă vreţi ca bebeluşul să fie sănătos, acest program trebuie automat respectat, iar dacă aveţi o sarcină cu probleme, atunci este indicat să vizitaţi medicul mult mai des.

Ce presupun controalele dinaintea naşterii?

Înainte de a vă înscrie la un medic, în vederea realizării examenelor prenatale, este indicat să aveţi în vedere unele aspecte cu privire la specialistul pe care doriţi să îl consultaţi, respectiv informaţii despre clinica/cabinetul unde aceste examene se vor desfăşura. Este crucial să puteţi comunica deschis cu medicul dumneavoastră şi nu numai în timpul programului acestuia, ci şi la telefon şi/sau în afara programului. Înainte de a-l aborda, gândiţi-vă unde vreţi să aduceţi copilul pe lume, dacă amplasarea cabinetului şi orele între care acesta funcţionează sunt în avantajul dumneavoastră, la cine aţi putea apela în cazul în care medicul nu este disponibil şi, poate cel mai important, informaţi-vă referitor la personalitatea medicului, experienţa şi reputaţia acestuia.

Prima consultaţie prenatală durează şi cel mai mult. În general, o primă întrevedere este fixată după cea de-a opta săptămână de sarcină. În timpul întâlnirii, medicul vă adresează întrebări privitoare la stilul de viaţă, se informează despre bolile/operaţiile de care aţi suferit, despre bolile membrilor familiei, despre naşteri anterioare (dacă este cazul), calculează data naşterii copilului, apoi recurge la examenele medicale propriu-zise. Cele din urmă presupun: un examen fizic complet (înălţimea, greutatea), analiza presiunii sângelui, recoltare de sânge pentru depistarea factorului Rh şi a grupei de sânge, recoltare de urină, examinarea sânilor, a uterului şi a zonei cervicale (aici impunându-se şi un test Papanicolau, pentru depistarea cancerului de col uterin). Şi la prima vizită, dar şi în cele ce urmează sunt esenţiale: sinceritatea şi o bună comunicare cu medicul.

Pe măsură ce sarcina avansează, examenele medicale vor presupune, în principal, măsurarea abdomenului (şi deci monitorizarea procesului de creştere a copilului), verificarea greutăţii gravidei, a presiunii sângelui, dacă îi transpiră mâinile şi picioarele, monitorizarea ritmului cardiac al fătului şi poziţia în care se află (în stadiile avansate ale sarcinii).

Teste obligatoriu de efectuat

În perioada prenatală, în funcţie de cum vă recomandă medicul, va trebui să recurgeţi şi la teste pentru depistarea: diverselor infecţii periculoase (streptococ de grupă B, hepatita B, infecţii cu transmitere sexuală precum HIV etc.), a anemiei, a diabetului de sarcină (gestaţional). Alte teste (amniocenteza, testele screening, testele cu ultrasunete, analiza urinei) vă vor fi indicate pentru identificarea precoce a potenţialelor probleme de sănătate ale fătului, a sindromului Down, a afecţiunilor cardiace, a defectelor congenitale precum Spina Bifida, cromozomiale (trisomia 18), respectiv a infecţiilor de tract urinar, a diabetului, a preeclampsiei, în cazul gravidei.

Examenele cu ultrasunete pot fi recomandate în fiecare trimestru de sarcină, din diferite raţiuni. În primul trimestru acestea au în vedere: stabilirea tipului de sarcină (singulară, gemelară), data naşterii copilului, descoperirea complicaţiilor ce determină pierderea unei sarcini ori malformaţii ale uterului, studierea anatomiei pelvisului; în cel de-al doilea trimestru urmăresc, printre altele, depistarea anomaliilor în cazul fătului, examinarea placentei, monitorizarea dezvoltării fătului, examinarea lichidului amniotic. În al treilea trimestru, testele cu ultrasunete ajută şi la: efectuarea altor examene de identificare a defectelor congenitale, dar şi la evaluarea stării placentei. Printre testele efectuate cu ajutorul ultrasunetelor se numără: translucenţa fetală nucală, amniocenteza, biopsia de vilozităţi coriale şi tot cu ajutorul ultrasunetelor se realizează şi unele teste screening, ce au ca scop depistarea infecţiilor şi afecţiunilor precum: fibroză chistică, talasemia, siclemia, boala Tay-Sachs, distrofia musculară Duchenne, boli ce pot fi transmise pe cale genetică de la părinţi la făt.

În funcţie de gradul de risc al sarcinei, investigaţiile devin mai complexe, consultaţiile medicale se vor succeda cu o frecvenţă mult mai mare, iar gravida va fi sfătuită să respecte un stil de viaţă mult mai sănătos decât cel urmat înainte de sarcină. Nu vă impacientaţi dacă obţineţi un test cu valori anormale. De cele mai multe ori, acest lucru indică faptul că testul trebuie repetat. Menţineţi o bună colaborare cu medicul, singurul în măsură să vă elucideze rezultatul unei investigaţii şi să vă informeze în legătură cu paşii pe care trebuie să îi urmaţi.

La fel de importantă în perioada prenatală este monitorizarea mişcărilor copilului după săptămâna 28. Se consideră o situaţie normală, dacă simţiţi 10 bătăi ale copilului într-un interval de 20 de minute. Dacă remarcaţi mai puţin de 10 bătăi într-o perioadă de două ore sau dacă fătul nu se mişcă absolut deloc, contactaţi de urgenţă medicul.

Data actualizare: 23-02-2019 | creare: 24-01-2007 | Vizite: 4110
Bibliografie
1. Prenatal care and tests – WomensHealth.gov, link: https://womenshealth.gov/pregnancy/you-are-pregnant/prenatal-care-tests.cfm
2. What happens during prenatal visits? – Eunice Kennedy Shriver National Institute of Child Health and Human Development, link: https://www.nichd.nih.gov/health/topics/preconceptioncare/conditioninfo/pages/prenatal-visits.aspx
3. Common Tests During Pregnancy – Lucile Packard Children’s Hospital at Stanford, link: https://www.lpch.org/DiseaseHealthInfo/HealthLibrary/pregnant/tests.html
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: