Cercetările dovedesc impactul pozitiv al activității fizice asupra bunăstării tinerilor

Cercetările dovedesc impactul pozitiv al activității fizice asupra bunăstării tinerilor

©

Autor:

Cercetările dovedesc impactul pozitiv al activității fizice asupra bunăstării tinerilor
Un studiu amplu realizat la University of Manchester, în colaborare cu Youth Sport Trust, scoate în evidență importanÈ›a educaÈ›iei fizice, a sportului È™colar È™i a activității fizice (PESSPA - physical education, school sports, and physical activity) pentru îmbunătățirea sănătății, stării de bine È™i capacității de reziliență a copiilor È™i tinerilor. Cercetarea a avut loc în cinci È™coli cu profiluri diferite (două secundare, două primare È™i una cu servicii educaÈ›ionale alternative), unde s-au colectat date despre infrastructură, perspectivele profesorilor È™i ale părinÈ›ilor, precum È™i despre comportamentul È™i percepÈ›iile elevilor.

Beneficiile PESSPA și contextul actual

Analiza arată că PESSPA oferă beneficii multiple - de la reducerea comportamentului sedentar È™i prevenirea problemelor de sănătate, până la susÈ›inerea stării emoÈ›ionale È™i coeziunii sociale în rândul elevilor. În acelaÈ™i timp, autorii cercetării subliniază faptul că numeroase grupuri de elevi (în special fete, tineri din medii defavorizate È™i cei cu nevoi educaÈ›ionale speciale) rămân adesea „în urmă”, fie din cauza condiÈ›iilor precare ale facilităților sportive, fie din cauza barierelor socio-economice È™i a stereotipurilor de gen.

Provocări identificate

  • Infrastructura È™i resursele: Multe È™coli se confruntă cu terenuri insuficiente, spaÈ›ii deteriorate sau neadecvate pentru derularea activităților sportive.  
  • Disparități È™i inechități: Există obstacole mai mari pentru copiii proveniÈ›i din familii cu resurse financiare reduse ori pentru cei care locuiesc în zone unde accesul la sport în afara È™colii este limitat. În plus, elevii cu nevoi speciale întâmpină dificultăți, fiind necesare adaptări ale sporturilor È™i investiÈ›ii suplimentare pentru echipamente È™i personal.  
  • Sedentarismul È™i utilizarea ecranelor: Aproximativ 43% dintre elevii intervievaÈ›i petrec peste patru ore pe zi în faÈ›a ecranelor, iar 23% manifestă un nivel ridicat de comportament sedentar. De asemenea, un număr semnificativ de elevi (7,2%) au raportat sentimente de singurătate frecventă, peste nivelul estimat la nivel naÈ›ional.  

Practicile creative și abordările incluzive

În pofida acestor provocări, cercetarea evidenÈ›iază eforturile unor È™coli de a adapta È™i de a diversifica activitățile sportive. Prin:  
  • Programe personalizate (fie pentru fete, fie pentru cei cu dizabilități);  
  • Colaborări cu comunitatea locală (asociaÈ›ii sportive, finanÈ›atori, ONG-uri);  
  • Metode participative (implicarea elevilor în decizii È™i crearea unor activități plăcute, atractive),  
Unele unități de învățământ reuÈ™esc să crească participarea È™i să reducă sentimentele de izolare. În cazul elevilor cu nevoi educaÈ›ionale speciale, adaptările la nivelul jocurilor È™i echipamentelor pot fi esenÈ›iale în menÈ›inerea interesului È™i a satisfacÈ›iei.

Impactul asupra stării de bine

Autorii subliniază că, dincolo de beneficiile fizice evidente, activitatea sportivă ajută la îmbunătățirea dispoziÈ›iei, reduce percepÈ›ia de singurătate È™i creÈ™te nivelul de încredere în sine. Cu toate acestea, nu doar cantitatea orelor de educaÈ›ie fizică e relevantă, ci È™i gradul de plăcere È™i de implicare pe care elevii îl au în aceste activități.  

Recomandări de politici și acțiuni

În urma analizelor, cercetătorii formulează mai multe sugestii pentru factorii de decizie È™i pentru personalul din È™coli:
  • Consolidarea infrastructurii: Prioritizarea modernizării bazelor sportive È™i crearea unor spaÈ›ii sigure È™i accesibile, prin consultări cu profesorii È™i directorii de È™coli.  
  • Promovarea echității: Implementarea unor programe È›intite pentru elevii aflaÈ›i în dificultate, inclusiv fete, tineri din medii dezavantajate sau cu dizabilități, integrând aceste iniÈ›iative în legislaÈ›ia privind bunăstarea copiilor.  
  • Integrarea activității fizice în cultura È™colară: Extinderea PESSPA în afara orelor de educaÈ›ie fizică, implicând comunitatea locală È™i creând parteneriate cu cluburi sportive.  
  • Combaterea comportamentului sedentar: Elaborarea de strategii pentru reducerea timpului petrecut pe ecrane È™i introducerea unor activități distractive, dinamice, în programul zilnic al elevilor.

Concluzii

Studiul arată că PESSPA poate juca un rol crucial în dezvoltarea generaÈ›iei tinere, atât la nivel fizic, cât È™i emoÈ›ional È™i social. InvestiÈ›iile în infrastructură, formarea cadrelor didactice È™i crearea unor programe accesibile tuturor elevilor, indiferent de mediu sau de abilități, ar putea contribui la creÈ™terea motivaÈ›iei, a stării de bine È™i a rezilienÈ›ei copiilor È™i adolescenÈ›ilor. Autorii propun consolidarea colaborării între È™coli, guverne È™i sectorul sportiv, pentru a asigura că fiecare copil are oportunitatea să participe la activități fizice relevante È™i atractive, devenind astfel mai sănătos, mai implicat È™i mai fericit.

Data actualizare: 21-02-2025 | creare: 21-02-2025 | Vizite: 114
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Câte calorii consumi când mergi vs când alergi?
  • Sedentarismul È™i excesul de grăsime la copii È™i adolescenÈ›i
  • Precizia gadget-urilor sportive diferă în funcÈ›ie de locul în care sunt plasate
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum