Cercetările dovedesc impactul pozitiv al activității fizice asupra bunăstării tinerilor

Un studiu amplu realizat la University of Manchester, în colaborare cu Youth Sport Trust, scoate în evidență importanța educației fizice, a sportului școlar și a activității fizice (PESSPA - physical education, school sports, and physical activity) pentru îmbunătățirea sănătății, stării de bine și capacității de reziliență a copiilor și tinerilor. Cercetarea a avut loc în cinci școli cu profiluri diferite (două secundare, două primare și una cu servicii educaționale alternative), unde s-au colectat date despre infrastructură, perspectivele profesorilor și ale părinților, precum și despre comportamentul și percepțiile elevilor.

Beneficiile PESSPA și contextul actual

Analiza arată că PESSPA oferă beneficii multiple - de la reducerea comportamentului sedentar și prevenirea problemelor de sănătate, până la susținerea stării emoționale și coeziunii sociale în rândul elevilor. În același timp, autorii cercetării subliniază faptul că numeroase grupuri de elevi (în special fete, tineri din medii defavorizate și cei cu nevoi educaționale speciale) rămân adesea „în urmă”, fie din cauza condițiilor precare ale facilităților sportive, fie din cauza barierelor socio-economice și a stereotipurilor de gen.

Provocări identificate

• Infrastructura și resursele: Multe școli se confruntă cu terenuri insuficiente, spații deteriorate sau neadecvate pentru derularea activităților sportive.  
• Disparități și inechități: Există obstacole mai mari pentru copiii proveniți din familii cu resurse financiare reduse ori pentru cei care locuiesc în zone unde accesul la sport în afara școlii este limitat. În plus, elevii cu nevoi speciale întâmpină dificultăți, fiind necesare adaptări ale sporturilor și investiții suplimentare pentru echipamente și personal.  
• Sedentarismul și utilizarea ecranelor: Aproximativ 43% dintre elevii intervievați petrec peste patru ore pe zi în fața ecranelor, iar 23% manifestă un nivel ridicat de comportament sedentar. De asemenea, un număr semnificativ de elevi (7,2%) au raportat sentimente de singurătate frecventă, peste nivelul estimat la nivel național.  

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Practicile creative și abordările incluzive

În pofida acestor provocări, cercetarea evidențiază eforturile unor școli de a adapta și de a diversifica activitățile sportive. Prin:  

• Programe personalizate (fie pentru fete, fie pentru cei cu dizabilități);  
• Colaborări cu comunitatea locală (asociații sportive, finanțatori, ONG-uri);  
• Metode participative (implicarea elevilor în decizii și crearea unor activități plăcute, atractive),  

Unele unități de învățământ reușesc să crească participarea și să reducă sentimentele de izolare. În cazul elevilor cu nevoi educaționale speciale, adaptările la nivelul jocurilor și echipamentelor pot fi esențiale în menținerea interesului și a satisfacției.

Impactul asupra stării de bine

Autorii subliniază că, dincolo de beneficiile fizice evidente, activitatea sportivă ajută la îmbunătățirea dispoziției, reduce percepția de singurătate și crește nivelul de încredere în sine. Cu toate acestea, nu doar cantitatea orelor de educație fizică e relevantă, ci și gradul de plăcere și de implicare pe care elevii îl au în aceste activități.  

Recomandări de politici și acțiuni

În urma analizelor, cercetătorii formulează mai multe sugestii pentru factorii de decizie și pentru personalul din școli:

• Consolidarea infrastructurii: Prioritizarea modernizării bazelor sportive și crearea unor spații sigure și accesibile, prin consultări cu profesorii și directorii de școli.  
• Promovarea echității: Implementarea unor programe țintite pentru elevii aflați în dificultate, inclusiv fete, tineri din medii dezavantajate sau cu dizabilități, integrând aceste inițiative în legislația privind bunăstarea copiilor.  
• Integrarea activității fizice în cultura școlară: Extinderea PESSPA în afara orelor de educație fizică, implicând comunitatea locală și creând parteneriate cu cluburi sportive.  
• Combaterea comportamentului sedentar: Elaborarea de strategii pentru reducerea timpului petrecut pe ecrane și introducerea unor activități distractive, dinamice, în programul zilnic al elevilor.

Concluzii

Studiul arată că PESSPA poate juca un rol crucial în dezvoltarea generației tinere, atât la nivel fizic, cât și emoțional și social. Investițiile în infrastructură, formarea cadrelor didactice și crearea unor programe accesibile tuturor elevilor, indiferent de mediu sau de abilități, ar putea contribui la creșterea motivației, a stării de bine și a rezilienței copiilor și adolescenților. Autorii propun consolidarea colaborării între școli, guverne și sectorul sportiv, pentru a asigura că fiecare copil are oportunitatea să participe la activități fizice relevante și atractive, devenind astfel mai sănătos, mai implicat și mai fericit.