Cercetătorii au descoperit o cauză biologică pentru pierderea persistentă a gustului după COVID-19

Un studiu realizat la Uppsala University Hospital și analizat ulterior în colaborare cu cercetători de la University of Colorado Anschutz Medical Campus a investigat mecanismele biologice care pot explica persistența tulburărilor gustative la pacienții care au avut COVID-19 fără spitalizare. Cercetarea arată că, la unele persoane cu Long COVID, tulburările de gust pot persista până la doi ani după infecția cu SARS-CoV-2 și pot fi asociate cu modificări ale expresiei genelor implicate în transducția gustativă, în special cele din celulele receptoare gustative de tip II.

Idei principale

La aproximativ doi ani după infecția cu SARS-CoV-2, mulți pacienți raportează încă tulburări ale gustului.
Deși pierderea globală a gustului este rară, anumite calități gustative sunt afectate selectiv.
Cel mai frecvent sunt afectate gusturile dulce, amar și umami, care depind de semnalizarea celulară mediată de enzima PLCβ2.
Analizele moleculare au evidențiat o scădere a expresiei unor gene implicate în transducția gustativă.
Structura generală a mugurilor gustativi rămâne în mare parte intactă, însă apar frecvent celule gustative izolate sau muguri gustativi dezorganizați.
Rezultatele sugerează că disfuncția gustativă din Long COVID ar putea fi determinată de alterări moleculare și neuronale, nu doar de distrugerea structurii mugurilor gustativi.

Context

Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan tulburările de miros și gust ca simptome caracteristice ale infecției cu Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus-2 (SARS-CoV-2). În majoritatea cazurilor, aceste simptome se remit în câteva săptămâni. Totuși, la un subset de pacienți, tulburările persistă luni sau chiar ani și sunt incluse în tabloul clinic al sindromului post-acut COVID-19 (Long COVID).

Senzația de gust este generată de mugurii gustativi, structuri epiteliale specializate localizate în papilele linguale fungiforme, circumvalate și foliate. Papilele fungiforme, concentrate în special la vârful limbii, sunt cele mai ușor de investigat prin biopsie și pot conține între 0 și 50 de muguri gustativi fiecare. Fiecare mugur gustativ include între 20 și 100 de celule, dintre care aproximativ jumătate sunt celule receptoare gustative.

Celulele receptoare gustative sunt clasificate în mai multe tipuri funcționale:

Celulele de tip II detectează gusturile dulce, amar și umami prin receptori cuplați cu proteine G.
Celulele de tip III mediază gusturile acide și concentrațiile mari de sare.
Celulele de tip I au rol de suport, asemănător celulelor gliale.
Celulele de tip IV reprezintă celule imature care se diferențiază ulterior în celelalte tipuri.

În mod normal, celulele gustative sunt înlocuite continuu, iar funcția lor depinde de conexiunile cu fibrele nervoase gustative. Infecția cu SARS-CoV-2 ar putea afecta aceste mecanisme deoarece receptorul viral ACE2 și proteaza TMPRSS2 sunt exprimate în epiteliul oral, inclusiv în celulele gustative de tip II.

Despre studiu

Designul studiului

Studiul a inclus 28 de adulți care au avut COVID-19 simptomatic confirmat prin test PCR între anii 2020 și 2021. Toți participanții au avut forme non-spitalizate ale bolii. Majoritatea au raportat tulburări gustative persistente, iar intervalul dintre infecție și testarea gustului a variat între 13,5 și 27 luni, cu o medie de 21 luni.

Participanții au provenit din două surse:

cohorta post-COVID COMBAT (18 persoane)
clinica de otorinolaringologie a spitalului universitar (10 persoane)

Dintre aceștia, 20 de pacienți au fost supuși biopsiei papilelor fungiforme pentru analize histologice și moleculare.

Caracteristicile populației studiate

Număr total participanți: 28
Femei: 24
Bărbați: 4
Vârsta medie: 49,9 ani
Interval de vârstă: 30–71 ani

Evaluarea gustului

Funcția gustativă a fost evaluată prin Waterless Empirical Taste Test (WETT), un test standardizat care utilizează 53 de benzi impregnate cu substanțe gustative. Testul evaluează capacitatea de a recunoaște cele cinci gusturi fundamentale:

dulce (sucroză)
amar (cafeină)
umami (glutamat monosodic)
acid (acid citric)
sărat (clorură de sodiu)

Fiecare gust este testat la patru concentrații, prezentate de două ori. Scorul maxim este 53 puncte, iar scorul minim 13 puncte.

Analize histologice și moleculare

Pentru fiecare participant biopsiat au fost recoltate 5–8 papile fungiforme. Analizele au inclus:

imunohistochimie pentru evaluarea structurii mugurilor gustativi
marcarea fibrelor nervoase și a celulelor gustative de tip II
analize de expresie genică prin reacție de polimerizare în lanț cantitativă

Au fost analizate trei gene relevante pentru sistemul gustativ:

PLCβ2 – marker al celulelor gustative de tip II
TAS1R3 – receptor implicat în percepția gusturilor dulce și umami
NCAM1 – marker al inervației și al celulelor gustative de tip III

De asemenea, probele de țesut au fost testate pentru prezența ARN-ului viral SARS-CoV-2.

Rezultate

Performanța globală la testele gustative

Deși majoritatea participanților au raportat tulburări gustative persistente, doar 3 din 28 de persoane au avut scoruri globale sub percentila 10 comparativ cu populația normală.

Totuși, 14 din 27 de participanți cu Long COVID au prezentat deficit pentru cel puțin una dintre calitățile gustative. În total, 25 din 135 de evaluări individuale ale gusturilor au fost sub percentila 10, ceea ce este semnificativ mai mult decât ar fi de așteptat într-o populație sănătoasă (P < 0,001).

Un participant a prezentat ageuzie completă, neidentificând niciun gust la nicio concentrație.

Tiparele pierderii gustative

Distribuția deficitului gustativ a fost inegală între diferitele tipuri de gust:

gustul acid – cel mai puțin afectat
gustul dulce – frecvent afectat
gustul amar – frecvent afectat
gustul umami – frecvent afectat

Analiza statistică a arătat că gusturile dependente de semnalizarea PLCβ2 (dulce, amar și umami) au fost afectate semnificativ mai frecvent decât gusturile acid și sărat (P = 0,03).

Rezultatele analizelor moleculare

Expresia genelor implicate în transducția gustativă a prezentat corelații importante cu performanța la testele gustative:

corelație între scorul total al gustului și expresia PLCβ2 (r = −0,51; P = 0,023)
tendință de corelație între scorul gustativ și expresia TAS1R3 (r = −0,43)
fără corelație pentru NCAM1

Expresia TAS1R3 a corelat semnificativ cu scorul combinat pentru gusturile dulce și umami (r = 0,45; P = 0,046).

Aceste rezultate sugerează că tulburările gustative persistente sunt asociate cu scăderea expresiei genelor implicate în transducția gustului, în special în celulele receptoare gustative de tip II.

Rezultatele histologice

Analiza microscopică a evidențiat:

prezența mugurilor gustativi normali la toți participanții
structuri gustative dezorganizate în unele cazuri
celule PLCβ2 pozitive izolate în epiteliul lingual

Aproximativ jumătate dintre papilele fungiforme nu conțineau muguri gustativi identificabili, fenomen descris și în populația generală.

Numărul mediu de muguri gustativi per papilă a fost 3,6 ± 2,6.

Nu s-a identificat o corelație semnificativă între scorul gustativ și:

numărul de muguri gustativi
densitatea celulelor gustative PLCβ2 pozitive

În aproximativ 7 din 19 cazuri biopsiate au fost observate celule gustative izolate sau muguri gustativi dezorganizați, fenomen semnificativ mai frecvent decât în țesutul lingual normal (P < 0,03).

Prezența virusului în țesutul lingual

Niciuna dintre biopsii nu a prezentat ARN viral SARS-CoV-2 detectabil, chiar dacă un participant avea infecție activă confirmată prin test nazofaringian.

Acest rezultat sugerează că tulburările gustative pot persista chiar și după eliminarea virusului din țesuturile gustative.

Concluzii

Studiul arată că, la un subset de pacienți cu Long COVID, tulburările gustative pot persista până la doi ani după infecție și afectează preferențial gusturile dulce, amar și umami, mediate de celulele gustative de tip II. Deși structura mugurilor gustativi rămâne în mare parte intactă, există dovezi pentru alterări moleculare ale semnalizării gustative și posibile perturbări ale conexiunilor neuronale.

Rezultatele evidențiază pentru prima dată o corelație între performanța gustativă psihofizică și expresia genelor implicate în transducția gustului, sugerând că disfuncția gustativă persistentă după COVID-19 poate avea o bază moleculară și neuronală complexă.

Data actualizare: 06-03-2026 | creare: 06-03-2026 | Vizite: 154

Bibliografie

Morad, H., et al. (2026). Taste dysfunction in Long COVID. Chemical Senses. DOI: 10.1093/chemse/bjaf068. https://academic.oup.com/chemse/article/doi/10.1093/chemse/bjaf068/8444736

Secțiune în papilele gustative (Imaginea autorilor)

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Anosmia (pierderea mirosului) - cel mai bun predictor pentru COVID-19

Pierderea recentă a mirosului este cel mai bun predictor al COVID-19 în rândul persoanelor cu boli respiratorii,...

Riscul de a experimenta COVID-19 îndelungat, estimat într-o nouă revizuire

Infecția cu SARS-CoV-2 crește cu 150% probabilitatea unei persoane de a raporta simptome cognitive, gastrointesti...

Îmbunătățirea procesului de autorizare și aprobare a vaccinului COVID-19 de către FDA. Lecții de la hidroxiclorochină

Pe 28 martie Food and Drug Administration (FDA) și-a exercitat autorizația de utilizare în regim de urgen�...

COVID-19 scade numărul și motilitatea spermatozoizilor (studiu observațional transversal și longitudinal)
Un studiu recent explică mecanismele moleculare ale ceții mentale post-COVID pe termen lung
Studiile sugerează că genetica poate juca un rol în determinarea imunității la COVID-19
Cercetătorii raportează primul caz recurent de tromboză la nivelul brațului pentru un pacient infectat cu COVID-19

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Disfuncția gustului în long COVID: alterări selective ale percepției gustului fără distrugerea papilelor gustative

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum