Cercetătorii au inversat îmbătrânirea creierului la musculițele de fructe
©
Autor: Airinei Camelia
Un studiu recent publicat în Nature Communications a investigat impactul acumulării proteinei actină filamentară (F-actină) în creierul musculiÈ›elor de fructe È™i modul în care aceasta contribuie la îmbătrânirea neuronală È™i declinul cognitiv. Cercetătorii au observat că, pe măsură ce musculiÈ›ele îmbătrânesc, F-actina se acumulează în neuroni, inhibând autophagia - procesul celular esenÈ›ial pentru eliminarea componentelor nefuncÈ›ionale sau degradate, precum ADN-ul, lipidele, proteinele È™i organitele.
Echipa condusă de Edward Schmid È™i David Walker a remarcat iniÈ›ial că musculiÈ›ele supuse unei diete restrictive sau tratate cu rapamicină - un medicament cunoscut pentru prelungirea duratei de viață - prezentau niveluri mai scăzute de F-actină în creier È™i o durată de viață extinsă. Aceste observaÈ›ii au sugerat o legătură între acumularea de F-actină È™i îmbătrânirea neuronală, însă era nevoie de dovezi cauzale.
Folosind avantajul cunoaÈ™terii detaliate a genomului musculiÈ›elor de fructe, cercetătorii au vizat genetic gena Fhos, responsabilă de alungirea È™i organizarea filamentelor de actină. Prin reducerea expresiei acestei gene în neuronii îmbătrâniÈ›i, au reuÈ™it să prevină acumularea de F-actină în creier. Această intervenÈ›ie genetică a dus la o îmbunătățire semnificativă a sănătății generale a musculiÈ›elor: durata de viață sănătoasă a crescut cu aproximativ 25-30%, iar funcÈ›iile cognitive È™i markerii de sănătate în alte organe au fost amelioraÈ›i.
Studiul a demonstrat că acumularea de F-actină interferează cu autofagia, proces care devine mai puÈ›in eficient odată cu înaintarea în vârstă. Prin prevenirea acumulării de F-actină, autofagia a fost reactivată la niveluri similare celor din tinereÈ›e, permiÈ›ând eliminarea eficientă a deÈ™eurilor celulare È™i menÈ›inerea funcÈ›iilor neuronale. Mai mult, atunci când F-actina a fost redusă, dar autophagia a fost simultan inhibată, beneficiile asupra îmbătrânirii nu au mai fost observate, subliniind rolul central al autofagiei în acest proces.
De asemenea, cercetătorii au constatat că musculiÈ›ele cu niveluri reduse de F-actină È™i autofagie reactivată au prezentat îmbunătățiri în capacitatea de învățare È™i memorie, comparabile cu cele ale exemplarelor tinere. Acest aspect este deosebit de relevant, deoarece declinul cognitiv la musculiÈ›e reflectă în mod similar procesul de îmbătrânire cognitivă la oameni.
DeÈ™i intervenÈ›ia genetică a fost specifică neuronilor, efectele pozitive s-au manifestat la nivel sistemic, indicând o legătură strânsă între sănătatea creierului È™i cea a întregului organism. Aceste descoperiri sugerează că F-actina acumulată în neuroni este un factor cheie în declinul asociat vârstei È™i că È›intirea sa poate fi o strategie eficientă pentru promovarea îmbătrânirii sănătoase.
Cu toate că rezultatele sunt promițătoare, aplicarea lor la oameni necesită cercetări suplimentare. Dezvoltarea unor intervenÈ›ii sigure È™i eficiente pentru prevenirea acumulării de F-actină în creierul uman poate fi complexă. Cu toate acestea, studiul oferă o nouă direcÈ›ie în domeniul gerontologiei, punând accent pe extinderea "healthspan-ului" - perioada de viață caracterizată de sănătate È™i vitalitate, nu doar pe prelungirea duratei de viață.
În concluzie, prin înÈ›elegerea mecanismelor moleculare care stau la baza îmbătrânirii neuronale, cum ar fi rolul F-actinei È™i al autophagiei, există potenÈ›ialul de a dezvolta strategii terapeutice care să menÈ›ină funcÈ›iile cognitive È™i să îmbunătățească calitatea vieÈ›ii pe măsură ce înaintăm în vârstă.
sursa: Science Daily
Echipa condusă de Edward Schmid È™i David Walker a remarcat iniÈ›ial că musculiÈ›ele supuse unei diete restrictive sau tratate cu rapamicină - un medicament cunoscut pentru prelungirea duratei de viață - prezentau niveluri mai scăzute de F-actină în creier È™i o durată de viață extinsă. Aceste observaÈ›ii au sugerat o legătură între acumularea de F-actină È™i îmbătrânirea neuronală, însă era nevoie de dovezi cauzale.
Folosind avantajul cunoaÈ™terii detaliate a genomului musculiÈ›elor de fructe, cercetătorii au vizat genetic gena Fhos, responsabilă de alungirea È™i organizarea filamentelor de actină. Prin reducerea expresiei acestei gene în neuronii îmbătrâniÈ›i, au reuÈ™it să prevină acumularea de F-actină în creier. Această intervenÈ›ie genetică a dus la o îmbunătățire semnificativă a sănătății generale a musculiÈ›elor: durata de viață sănătoasă a crescut cu aproximativ 25-30%, iar funcÈ›iile cognitive È™i markerii de sănătate în alte organe au fost amelioraÈ›i.
Studiul a demonstrat că acumularea de F-actină interferează cu autofagia, proces care devine mai puÈ›in eficient odată cu înaintarea în vârstă. Prin prevenirea acumulării de F-actină, autofagia a fost reactivată la niveluri similare celor din tinereÈ›e, permiÈ›ând eliminarea eficientă a deÈ™eurilor celulare È™i menÈ›inerea funcÈ›iilor neuronale. Mai mult, atunci când F-actina a fost redusă, dar autophagia a fost simultan inhibată, beneficiile asupra îmbătrânirii nu au mai fost observate, subliniind rolul central al autofagiei în acest proces.
De asemenea, cercetătorii au constatat că musculiÈ›ele cu niveluri reduse de F-actină È™i autofagie reactivată au prezentat îmbunătățiri în capacitatea de învățare È™i memorie, comparabile cu cele ale exemplarelor tinere. Acest aspect este deosebit de relevant, deoarece declinul cognitiv la musculiÈ›e reflectă în mod similar procesul de îmbătrânire cognitivă la oameni.
DeÈ™i intervenÈ›ia genetică a fost specifică neuronilor, efectele pozitive s-au manifestat la nivel sistemic, indicând o legătură strânsă între sănătatea creierului È™i cea a întregului organism. Aceste descoperiri sugerează că F-actina acumulată în neuroni este un factor cheie în declinul asociat vârstei È™i că È›intirea sa poate fi o strategie eficientă pentru promovarea îmbătrânirii sănătoase.
Cu toate că rezultatele sunt promițătoare, aplicarea lor la oameni necesită cercetări suplimentare. Dezvoltarea unor intervenÈ›ii sigure È™i eficiente pentru prevenirea acumulării de F-actină în creierul uman poate fi complexă. Cu toate acestea, studiul oferă o nouă direcÈ›ie în domeniul gerontologiei, punând accent pe extinderea "healthspan-ului" - perioada de viață caracterizată de sănătate È™i vitalitate, nu doar pe prelungirea duratei de viață.
În concluzie, prin înÈ›elegerea mecanismelor moleculare care stau la baza îmbătrânirii neuronale, cum ar fi rolul F-actinei È™i al autophagiei, există potenÈ›ialul de a dezvolta strategii terapeutice care să menÈ›ină funcÈ›iile cognitive È™i să îmbunătățească calitatea vieÈ›ii pe măsură ce înaintăm în vârstă.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 08-11-2024 | creare: 08-11-2024 | Vizite: 198
Bibliografie
Scientists can reverse brain aging in fruit flies by preventing buildup of a common protein, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2024/10/241028164423.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Un medicament testat pe șoareci ar putea oferi protecție împotriva declinului cognitiv
- Inhalarea aerului poluat duce la acumularea particulelor fine nocive la nivelul creierului
- Poluarea atmosferică în relație cu autismul
- Diabetul zaharat tip 2 și prediabetul, legate de îmbătrânirea accelerată a creierului
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum