Cetonele sunt promițătoare în prevenirea declinului cognitiv și a neurodegenerării

©

Autor:

Cetonele sunt promițătoare în prevenirea declinului cognitiv și a neurodegenerării
Un studiu recent explorează efectele D-β-hidroxibutiratului (D-βHB), un corp cetonic exogen, asupra funcționării circuitului hipocampal CA3-CA1 în condiții de rezistență acută la insulină. Această cercetare subliniază importanța metabolismului neuronal și implicarea corpurilor cetonice în reglarea acestuia, în contextul unor afecțiuni precum diabetul zaharat de tip 2 și boala Alzheimer.
Cercetătorii de la University of Rochester Medical Center au utilizat un model murin pentru a induce rezistența acută la insulină prin blocarea receptorilor GLUT4 cu indinavir, un inhibitor potent. S-a analizat modul în care rezistența la insulină la nivel neuronal afectează neuroni din circuitele CA3-CA1, esențiale pentru învățare și memorie. Au fost evaluate efectele D-βHB asupra potențialului terapeutic al acestor corpi cetonici în contextul hipoglicemiei la animale.

Principalele observații:

  • 1. Activitatea sinaptică și potențierea pe termen lung: Rezistența acută la insulină a afectat negativ activitatea sinaptică și potențierea pe termen lung, care nu au fost recuperate prin administrarea de D-βHB. Acest lucru sugerează că modificările induse de rezistența acută la insulină sunt profunde și nu pot fi ușor contracarate prin intervenții metabolice exogene simple.

  • 2. Funcția axonală și viteza de conducție: Tratamentul cu D-βHB a restaurat și chiar îmbunătățit viteza de conducție axonală afectată de rezistența acută la insulină, demonstrând un efect dependent de doză pozitiv al D-βHB.

  • 3. Proprietăți membranare și neuronale: Rezistența la insulină a modificat proprietățile membranare ale neuronilor piramidali CA1, crescând rezistența membranei (Rm), dar nu a fost recuperată la nivelurile normale prin tratamentul cu D-βHB. Aceasta indică o afectare persistentă a funcției neuronale sub influența rezistenței acute la insulină, chiar și în prezența corpurilor cetonice.

  • 4. Frecvența și amplitudinea post-sinaptică: Rezistența acută la insulină a crescut frecvența curenților post-sinaptici excitatori spontani (sEPSC), o modificare care nu a fost inversată de D-βHB. Acesta este un indiciu că schimbările sinaptice induse de stările de rezistență la insulină pot avea implicații durabile asupra funcționării neuronale.

Concluzii

Studiul subliniază potențialul terapeutic al D-βHB în ameliorarea unor disfuncții neuronale specifice induse de stările de rezistență la insulină. Deși D-βHB nu a reușit să inverseze toate efectele negative ale rezistenței acute la insulină, capacitatea sa de a îmbunătăți viteza de conducție axonală și de a modula anumite proprietăți neuronale oferă perspective valoroase pentru utilizarea sa în tratamentele afecțiunilor metabolice și neurologice.

Această cercetare contribuie la înțelegerea complexă a interacțiunilor dintre metabolismul energetic, funcția neuronală și rezistența la insulină, oferind noi direcții pentru explorarea tratamentelor bazate pe corpi cetonici în contextul tulburărilor metabolice și neurodegenerative.

sursa: News Medical
foto: Siddharth Chittaranjan, Nathan A. Smith, Tracy Bubel și Bartosz Kula, primul autor al acestei lucrări de cercetare. University of Rochester Medical Center

Data actualizare: 03-06-2024 | creare: 03-06-2024 | Vizite: 134
Bibliografie
Ketones show promise in preventing cognitive decline and neurodegeneration, link: https://www.news-medical.net/news/20240531/Ketones-show-promise-in-preventing-cognitive-decline-and-neurodegeneration.aspx
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune: