Cine ne influențează mai mult în adolescență: prietenii sau colegii populari?

Un studiu realizat la University of Illinois Chicago și publicat în jurnalul Development and Psychopathology la data de 6 februarie 2026 a analizat modul în care prietenii cei mai apropiați și normele stabilite de colegii populari influențează diferite comportamente în perioada tranziției către adolescență. Cercetarea arată că tipul de influență socială depinde de domeniul comportamental: prietenii apropiați influențează mai ales problemele emoționale și comportamentele problematice, în timp ce normele stabilite de elevii populari modelează comportamente legate de imagine socială, precum utilizarea rețelelor sociale sau preocupările legate de greutate.

Rezumat

• Studiul a inclus 543 de elevi cu vârste între 10 și 14 ani din 29 de clase (clasele V–VIII) din școli gimnaziale din Lituania.

• Evaluările au fost realizate de două ori în același an școlar, la un interval mediu de 12,5 săptămâni.

• Analizele statistice au utilizat Group Actor-Partner Interdependence Model (GAPIM) pentru a compara simultan influența prietenilor și a normelor sociale bazate pe popularitate.

• Prietenii cei mai apropiați au influențat:

  • problemele emoționale

  • lipsa clarității emoționale

  • comportamentele problematice

  • performanța academică (la adolescenții mai mari)

• Normele stabilite de elevii populari au influențat:

  • utilizarea rețelelor sociale

  • preocupările legate de greutate (în special la adolescenții mai mari)

• Rezultatele au rămas stabile chiar și după controlul unor factori precum numărul de prieteni, acceptarea socială, respingerea sau statutul social.

Context

Tranziția către adolescență este o perioadă caracterizată prin creșterea influenței colegilor asupra comportamentului. Pe măsură ce supravegherea adulților scade și timpul petrecut cu persoane de aceeași vârstă crește, adolescenții devin mai susceptibili la conformism social.

În literatura de specialitate sunt identificate două surse principale de influență socială:

• Prietenii apropiați – relații egalitare bazate pe reciprocitate, intimitate și sprijin emoțional.

• Normele grupului de colegi, mai ales cele stabilite de elevii populari – relații ierarhice în care comportamentele liderilor informali devin modele pentru ceilalți.

Până în prezent, majoritatea studiilor au analizat aceste două tipuri de influență separat, fără a evalua simultan importanța lor relativă.

Modelul teoretic utilizat în acest studiu – Algorithms of Social Life – sugerează existența a două mecanisme psihosociale:

• algoritmul reciprocității, care guvernează comportamentul în relațiile de prietenie;

• algoritmul ierarhiei, care reglează comportamentul în cadrul structurilor sociale bazate pe statut.

Despre studiul actual

Participanți

Cercetarea a inclus 543 de elevi (268 fete și 275 băieți) din trei școli gimnaziale publice din Lituania.

Distribuția pe clase:

• 86 elevi în clasa a V-a (vârsta medie 10,82 ani)

• 212 elevi în clasa a VI-a (vârsta medie 11,73 ani)

• 102 elevi în clasa a VII-a (vârsta medie 12,84 ani)

• 143 elevi în clasa a VIII-a (vârsta medie 13,73 ani)

Analiza finală a inclus 29 de clase cu o rată medie de participare de 71,2% (interval 60–90%).

Procedura

Evaluările au fost realizate în două momente:

• Toamna anului 2022 (T1)

• Iarna anului 2023 (T2)

Intervalul mediu dintre evaluări a fost de 12,5 săptămâni.

Datele au fost colectate prin:

• chestionare de autoevaluare

• nominalizări între colegi

Identificarea prietenilor apropiați

Elevii au indicat:

• primul prieten cel mai apropiat

• al doilea prieten

• până la cinci prieteni suplimentari

Analiza a utilizat cel mai bine clasat prieten din nominalizările fiecărui elev.

Variabile evaluate

Ajustare socioemoțională (auto-raport)

Pe o scală de la 1 (niciodată) la 5 (întotdeauna):

• probleme emoționale (6 itemi, α = 0,87–0,92)

• lipsa clarității emoționale (3 itemi, α = 0,92)

• comportamente problematice (10 itemi combinați, α = 0,88–0,89)

• utilizarea rețelelor sociale (3 itemi, α = 0,86)

• preocupări legate de greutate (3 itemi, α = 0,91)

Statut social

Colegiile au nominalizat elevii care:

• au performanțe bune la școală

• sunt populari

Scorurile au fost standardizate statistic în funcție de dimensiunea clasei.

Norme bazate pe popularitate

Pentru fiecare elev a fost calculat un scor al normelor de statut, reprezentând media ponderată cu popularitatea comportamentelor tuturor colegilor din clasă.

Valorile mai mari indicau că elevii populari prezentau frecvent acel comportament, sugerând presiune socială pentru imitarea lui.

Analiza statistică

Cercetătorii au utilizat Group Actor-Partner Interdependence Model (GAPIM), o metodă care permite estimarea simultană a:

• influenței individuale

• influenței prietenului apropiat

• influenței normelor grupului

Modelele au prezentat indicatori de potrivire excelentă:

• RMSEA: < 0,01–0,03

• CFI: 0,98–0,99

• TLI: 0,95–0,99

Rezultate

Influența prietenilor apropiați

Probleme emoționale

Problemele emoționale ale prietenilor la momentul T1 au prezis creșteri ale problemelor emoționale ale elevilor la T2.

Lipsa clarității emoționale

Elevii au devenit mai confuzi în interpretarea propriilor emoții dacă prietenii lor prezentau această dificultate.

Comportamente problematice

Comportamentele deviante ale prietenilor au fost asociate cu creșteri ulterioare ale comportamentelor problematice.

Aceste rezultate sugerează transmiterea comportamentelor prin:

• co-ruminare

• discuții deviante între prieteni

• consolidarea reciprocă a comportamentelor.

Performanța academică

Influența prietenilor asupra performanței academice a apărut doar la adolescenții mai mari (clasele VII–VIII).

Coeficientul de influență:

• β = 0,05, p = 0,04.

La elevii mai mici nu s-a observat o asociere semnificativă.

Influența normelor bazate pe popularitate

Utilizarea rețelelor sociale

Normele stabilite de elevii populari au prezis creșteri ale utilizării rețelelor sociale.

Dacă elevii populari utilizau frecvent platforme sociale, ceilalți elevi tindeau să adopte același comportament.

Preocupări legate de greutate

Influența normelor de popularitate a apărut doar la adolescenții mai mari:

• coeficient: β = 0,05

• p = 0,02

Acest rezultat sugerează că standardele de aspect fizic promovate de elevii populari pot amplifica preocupările legate de greutate.

Diferențe între tipurile de influență

Rezultatele indică două modele distincte:

Prietenii apropiați influențează în special:

• probleme emoționale

• reglarea emoțională

• comportamente deviante

• performanța academică

Normele stabilite de elevii populari influențează în special:

• comportamente legate de imagine socială

• utilizarea rețelelor sociale

• standardele corporale.

Interpretarea rezultatelor

Cercetătorii sugerează că aceste diferențe reflectă două mecanisme sociale distincte:

Algoritmul reciprocității

Funcționează în relațiile de prietenie apropiată.

Conformitatea apare deoarece:

• menține armonia relației

• crește similaritatea

• reduce conflictele.

Algoritmul ierarhiei

Funcționează în cadrul grupului social.

Elevii populari:

• stabilesc standarde

• modelează comportamente

• recompensează conformitatea.

Acest mecanism este deosebit de relevant pentru comportamente publice, precum:

• apariția fizică

• activitatea online.

Implicații practice

Rezultatele sugerează că intervențiile educaționale trebuie adaptate în funcție de tipul de influență socială.

Pentru comportamentele problematice:

• intervențiile ar trebui să vizeze relațiile de prietenie.

Pentru comportamentele publice:

• intervențiile ar trebui să vizeze normele sociale stabilite de elevii populari.

De exemplu:

• schimbarea locurilor în clasă poate favoriza noi prietenii pozitive

• implicarea elevilor populari în programe de prevenție poate modifica normele de grup.

Concluzie

Studiul demonstrează că influența colegilor nu este uniformă, ci depinde de tipul relației și de domeniul comportamental. Prietenii apropiați modelează în special comportamentele emoționale și adaptarea personală, în timp ce normele stabilite de elevii populari modelează comportamentele legate de statut social și imagine publică.