Ciuperca Niculina - Cabinet de psihologie

In calitatea mea de psiholog consilier familie-cuplu am considerat de interes major analiza fenomenului emigrarii pentru ca efectele produse de acesta asupra familiei contemporane are implicatii din ce in ce mai grave .
Toata lumea cunoaste povesti de succes ale unor persoane care, muncind in strainatate , au reusit sa prospere din punct de vedere economic, dar putini sunt aceea care vorbesc despre sacrificiile facute acolo, despre neajunsurile cu care s-au confruntat si despre suferintele prin care au trecut familiile lor .
Personal am cunoscut o asemenea familie , doi tineri ingineri care si-au lasat cei doi baieti de 6 si 7 ani in grija unei bunici si au plecat in America sperand ca in cativa ani vor castiga astfel incat sa poata pune pe picioare o afacere in Romania . Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste totdeauna cu ce se intampla la fata locului , in 5 ani de-abia el a reusit sa lucreze , ea oricat s-a straduit nu a gasit ceva sa-i convina . Tot in acest timp copiii au suferit ingrozitor , la inceput plangeau , nu le intra nimeni in voie , se imbolnaveau tot timpul, erau gelosi pe copiii care apareau cu parintii in parc, incat incercau sa-i indeparteze de parintii lor intr-un mod agresiv , iar la scoala nu s-au descurcat, cu toate ca bunica fusese profesoara , deci putea sa-i ajute la lectii .
Cand cel mic a ramas repetent in clasa a IV-a, bunica nu a mai rezistat si le-a spus adevarul parintilor, spunandu-le ca daca nu se intorc sau nu-si iau copiii acolo , nu e convinsa ca vor mai putea fi recuperati .
Reintorsi in tara , le-a trebuit cativa ani sa- si recupereze cu adevarat copiii.
Prin urmare , acum cand emigrarea a devenit un fenomen greu de stapanit se impune constientizarea complexitatii acestuia si efectelor produse asupra vietii de familie .
Emigratiile , adica fenomenul parasirii tarii proprii in schimbul stabilirii (temporare sau definitive) intr-o alta tara , atinge nu numai cercurile politice dar si relatiile intre persoane , divizand fizic si emotional prieteni , familii si comunitati .
Chestionand mai multe persoane dintr-o comuna din Teleorman de unde tinerii au plecat intr-un numar mare in Spania sau Italia am aflat motivele care-i fac pe tineri sa plece departe de tara , in speranta unui castig cu care sa poata asigura existenta copiilor . Si nu e de mirare ca s-au hotarat sa plece, in conditiile in care intreprinderile din orasul Alexandria unde aveau un loc de munca s-au desfiintat in mare parte sau si-au micsorat planul de productie ( IPTE , RULMENTUL, ICMT, etc.) .
Motivele emigratiei
- dezinteres pentru oportunitatile de realizare profesionala din tara- 15 %
Cautarea unor conditii de viata mai bune pentru copiii lor, pentru o reusita materiala si profesionala a acestora - 30 %
-recunoasterea profesionala intr-o alta tara care ofera salarii mai bune pentru aceeasi munca prestata - 27 %
-locuri de munca putine si prost platite pentru tinerii absolventi -23 %
-rezolvarea unor probleme medicale mai mult sau mai putin rezolvabile in Romania 5 %
M-a surprins faptul ca interlocutorii nu au adus in discutie ce efecte poate avea emigrarea asupra familiilor lor , ce efecte va avea asupra educatiei copiilor sau asupra viitoarei lor familii .
De aceea consider necesara o informare corecta a celor care se hotarasc sa emigreze . Dar aceasta se intampla foarte rar , sau se face superficial .
O asemenea initiativa a avut Centrul cultural iezuit Xaverianum din Iasi la 19 mai 2006 , gazduind o masa rotunda cu titlul ,,Romanii intre casa si diaspora –Efectele Emigrarii asupra familiei “ organizata de proiectul Porti de Emigrare Caritas . Scopul acestei conferinte a fost constientizarea celor care doresc sa plece in strainatate de importanta cunoasterii greutatilor cu care se vor confrunta , ce drepturi si obligatii au , ce pericole le ameninta familia . Un om informat poate hotari in deplina cunostinta de cauza care e cea mai buna solutie .
Pacat ca la asemenea manifestari nu are acces si publicul larg , pentru ca e necesar ca marea masa a populatiei sa fie informata pe larg , pentru ca sunt sate intregi din tara unde unul sau ambii parinti au plecat sa munceasca in afara , cu consecinte negative asupra familiei .
I . Consecinte negative
1) Evolutia cuplului parental
Plecarea unuia dintre parinti , indeosebi a mamei , conduce la o racire a relatiei dintre cei doi parteneri . De multe ori se ajunge la divort , copilul ajungand sa fie incredintat unuia dintre parinti.
Pentru unele mame, plecarea in strainatate nu este numai pentru castig , ci si pentru solutionarea unei vieti de cuplu conflictuale . In aceasta situatie , copilul nu numai ca este privat de afectivitatea materna , dar este expus si la riscul unor abuzuri din partea tatalui , al carui comportament inadecvat a determinat plecarea mamei .
Uneori plecarea temporara a mamei in strainatate , se transforma intr-o abandonare definitiva a familiei si a copiilor ramasi in tara .
Emigratia parintilor poate conduce si la o redefinire a relatiilor de rudenie , in sensul in care copiii lasati de mici in grija rudelor , ajung sa nu se mai raporteze la parintii biologici ca la niste parinti .
Plecarea parintilor pe termen lung in conditiile in care copilul este la o varsta foarte frageda , poate determina o rupere a legaturii parinte-copil .
- ,, Cum au reactionat copiii cand parintii au plecat prima oara in Spania ?
- Cel mic nu a reactionat... era sugar...iar cel mare avea 4 ani ; a plans o vreme, apoi i-a trecut..
- Dar ultima oara ?
- In nici un fel . Noua ne spune ,, mama” , ,, tata”.. pe noi ne asculta...”
(Interviu cu o bunica )
Un alt efect asupra copilului ai carui parinti au emigrat in strainatate , este diminuarea capacitatii de control , de supraveghere a acestuia . Acest lucru depinde de contextul familial , de membrii familiei extinse , in grija carora ramane copilul . Lipsa controlului asupra copilului este vizibil in planul rezultatelor scolare sau adoptarii de comportamente deviante .
Lipsa afectivitatii parentale este in masura sa produca efecte de natura psihologica , sau comportamentala asupra copiilor .
,, In multe familii exista riscul de abandon scolar , mai ales acolo unde bunicii sunt batrani ... iar in altele , performantele scolare sunt scazute , pentru ca sunt lipsiti de supravegherea parintilor , iar bunicii nu au autoritatea necesara si-i scapa de sub control “
( Primarul comunei )
,, Am elevi ai caror parinti sunt plecati si le trimit copiilor in permanenta bani sau pachete , dar am si elevi care se pare ca au fost uitati , copiii tot spera sa se intoarca si construiesc tot felul de povesti cu ce se va intampla cand vor veni parintii lor . De obicei sufera dupa parinti cei care au fost lasati la varste mai mari , care ajunsesera sa constientizeze relatiile cu parintii “.
( Invatator la Scoala Generala )
In prezent exista o tendinta de sporire a divortialitatii in randul cuplurilor din care unul este plecat in strainatate , fapt pentru care se cere studierea atenta a acestui fenomen si a factorilor care o produc . Desi in principiu casatoria se incheie pe viata , in cadrul acestor cupluri de multe ori exista motive temeinice care schimba raporturile dintre soti si casatoria nu mai poate continua , intr-un procent mai mare decat in cazul cuplurilor care locuiesc impreuna .
Relatia care continua sa existe in continuare intre cei doi parteneri cand sotul este plecat , depinde de mai multi factori : daca exista sau nu copii , de investitiile facute in casnicie , din ce motiv a plecat sotul , de valoarea partenerilor pe piata erotica si maritala , de densitatea retelei de rude si de prietenii celor doi soti. De obicei cand se ajunge la divort copii raman la mama , costurile materiale fiind mai mari pentru aceasta , in timp ce costurile psihologice fiind mai mari pentru tata ( cei care au un simt moral ridicat).
Potrivit lui Strong , De vault , Stayad (1998) femeile ramase singure cu copiii dupa divort decad economic , din urmatoarele motive :
1. capacitate de castig mai mica (in timpul casniciei a lucrat mai putin) , apoi trebuie sa se ocupe si de copii ;
2. lipsa suportului din partea fostului sot ( multi nu se achita de obligatiile pentru copii) ;
3. ajutor neindestulator din partea statului, a societatii in ansamblu.
Mama se simte mai totdeauna incarcata de responsabilitati , pentru ca rolul sau prescris social , este sa fie prima persoana care sa dea socoteala de educatia si buna purtare a copiilor .Interesant este ca in acelasi registru al mentalitatii colective , tatal pare a nu avea prea multe responsabilitati , atata vreme cat se admite ca pensia alimentara (atata cata este in raport cu salariul minim ) este suficienta pentru a-l suplini in responsabilitate .
Am constatat cu durere comportamentul standard al parintilor : mama se sacrifica , tatal o tuleste spre urmatoarea halta a vietii sale ; mama nu are de ales , tatal alege mai totdeauna libertatea .
2 ) Efecte determinate de privarea de afectivitate parentala
Din discutiile cu autoritatile comunei , am dedus ca banii si bunurile materiale nu pot compensa lipsa afectivitatii parentale .
,, Se vede pe fetele lor ca sufera , chiar daca unii sunt imbracati bine , au telefoane mobile si in permanenta bani in buzunar ...sufleteste sunt afectati ...cauta suport afectiv la invatatori sau profesori... incercam sa-i ajutam cum putem... dar dragostea de parinti nu poate fi inlocuita cu nimic .”
(Invatatoare Soala Generala )
,, Ii iau destul de des pe nepotii mei la mine , copiii mei se bucura cand ii vad , le ofera toate jucariile , dar ei au un licar aparte in ochi , cand copiii ne striga ,,mama” , ,,tata” . I-am surprins uneori impingandu-i pe ai mei , cand voiau sa mi se aseze pe genunchi , sau chiar mai mult , cand ii duc pe toti la plimbare , sa mentioneze : ,, am fost aici si cu tata...” sau ,,mama mea de-aici imi cumpara bomboane”, dovada ca dorul parintilor ii macina “
(Un unchi )
Traumele emotionale se manifesta diferit de la un copil la altul , in functie de varsta si personalitatea fiecaruia . Astfel unii plang : ,, vreau la mama...”(Clarisa -4 ani ), altii se imbolnavesc , iar altii cauta suport afectiv la alte persoane . De regula , cei la care e numai tatal plecat sufera mai putin , pentru ca gasesc in mama suportul cautat .
Probleme mai mari apar atunci cand sunt plecati ambii parinti si desi ei se straduiesc sa nu le lipseasca nimic , cumparandu-le chiar si obiecte ostentative in raport cu nevoile lor reale , nimic nu pare sa inlocuiasca dragostea parintilor .
Privarea copiilor de afectivitatea parentala , influienteaza procesul de dezvoltare a personalitatii acestora , se resimte in procesul instructiv-educativ . Nu rareori apar manifestari comportamentale anormale , ca reactii la traume emotionale .
Daca familia , scoala sau alte institutii nu intervin pentru atenuarea traumelor, acestea pot afecta personalitatea copilului .
Copilul se simte eliminat din aria centrului de interes al familiei , reactioneaza,isi pierde increderea in parinti , se simte lipsit de protectia implicita pe care i-o ofereau acestia si se vede pe sine ca abandonat,slab si vulnerabil in fata unei vieti din care a luat cunostinta doar cu partea intunecata .
. Trauma despartirii de parinti este ampla si se poate dezvolta impredictibil .Nici unul din parinti nu isi recunoaste culpa , fapt care repercuteaza asupra inteligibilitatii pentru copil a propriei situatii. Situatia devine si mai dramatica atunci cand copilul este pus sa aleaga intre mama si tata . Copilul nu este o fiinta rationala ,pentru ca nici parintii nu sunt . Mai exista deasemenea si tendinta de stigmatizare a copilului cu parintii plecati sa lucreze in afara.
Efectele psihologice in legatura cu identificarea de rol de sex si formarea unor atitudini fata de familie si munca isi pun deasemenea amprenta asupra copilului .
Daca numai tatal e plecat, apare fenomenul de supraprotectie materna la copilul ramas cu mama .
In afara de sugari si copii mici care inca nu constientizeaza ce se intampla , pentru copii separarea este perceputa ca pe un fenomen extrem de neplacut: sunt ingrijorati ca nu stiu ce se va intampla cu ei daca isi vor mai vedea parintii , isi fac probleme cum se vor purta cu ei bunicii sau rudele cu care vor trebui sa stea , daca trebuie sa schimbe scoala si locuinta, etc.
Unii isi asuma vina plecarii parintilor, altii ii invinovatesc pe parinti : pe tata care pleaca , pe mama care l-a facut sa-si paraseasca familia .
Pentru copiii din familia in care exista diferite forme de violenta , plecarea tatalui reprezinta o eliberare. De multe ori din exterior este vazuta despartirea ca o eliberare dar in sufletul copiilor ramane ca o amaraciune pentru tot restul vietii.
3 ) Efecte asupra implicarii copiilor in activitatile scolare .Scaderea preocuparilor pentru scoala si inexistenta unei pregatiri extrascolare
Aceste efecte sunt consecinte indirecte ale plecarii parintilor in strainatate , aparute din cauza lipsei de supraveghere din partea familiei si pe fondul privarii de afectivitate parentala .
De obicei copiii raman in grija bunicilor , care fiind batrani nu au capacitatea de a-i supraveghea , de a exercita un control asupra lor , dar nici competenta de a-i sprijini in activitatile scolare .
,, Copiii nu sunt supravegheati la teme , bunicii sunt depasiti ... ei se preocupa doar sa le asigure hrana si imbracaminte ... in rest... daca le spun ca nu si-au invatat lectiile , imi spun ca e prea mult ca sa-i mai certe si ei ... destul sufera dupa parinti .”
( Invatatoare )
In general plecarea parintilor in strainatate , este asociata cu un impact negativ asupra rezultatelor scolare . Si alti factori ca : educatie si implicare parentala scazuta , comunicare insuficienta , pot actiona negativ asupra performantelor scolare .
Intr-o cercetare a fundatiei SOROS efectuata la nivel national , s-a constatat ca plecarea parintilor in strainatate , actioneaza indirect asupra rezultatelor scolare prin urmatorii factori :
- situatia in care familia este destramata
- nivelulri mai scazute de educatie ale parintilor
- niveluri mai scazute de prestigiu ocupational ale parintilor
- comunicarea mai proasta a copilului cu parintii
- dezinteres mai crescut al copilului de a avea note bune la scoala .
In absenta oricaror variabile de control , plecarea parintilor determina in medie o scadere de zece sutimi la nota finala a copilului .
Daca plecarea unuia dintre parinti nu are efect substantial asupra rezultatelor scolare , absenta ambilor parinti din gospodarie datorita faptului ca amandoi au emigrat , constituie o situatie de risc ceva mai ridicat de a afecta performantele scolare ale copilului
4 ) Absenta unui model parental care sa orienteze copilul asupra valorilor si conceptiei despre viata
Aceasta consecinta este in stransa legatura cu varsta pe care o au copiii la plecarea parintilor . Rolul parintilor este preluat de bunici si de rudele apropiate , dar acesta poate fi indeplinit in situatia in care acestia nu au varsta inaintata .
,, Copiii astia , prin plecarea parintilor au avut ca prieten calculatorul , fie televizorul ... si-atunci s-au trezit in mijlocul unei lumi virtuale ...care cu siguranta va avea repercursiuni asupra lor ... in sensul ca , eu cred ca vor fi mai putin sensibili , de mici fiind crescuti cu desene animate violente ,cu jocuri pe calculator , vor fi mai duri... si-i vedem si la scoala cum se comporta ...”
(Primarul comunei )
5 ) Dificultati in cresterea copiilor
Desi nu sunt recunoscute la prima vedere de bunici , dificultatile exista si variaza in functie de mai multi factori :
- varsta bunicilor
- prezenta altor adulti in gospodarie
- gradul de afinitate intre bunici si copii .
Comunicarea intre parintii aflati la munca in strainatate se face telefonic , cei mai bine platiti reusind sa comunice mai des . Sunt situatii in care calculele de acasa nu se adeveresc cu sitruatia de acolo , si-atunci castigurile mici sau perioadele fara castig ingreuneaza comunicarea cu familia , fie ea macar telefonica , si atunci copiii sufera si mai tare , unii refuza sa mai mearga la scoala , sunt mai greu de stapanit .
Consecintele negative cauzate de absenta parintilor , nu sunt in general valabile pentru fiecare caz tratat singular , ci variaza in intensitate , in functie de durata de timp a plecarii parintilor din gospodarie , gradul de afinitate existent intre rude si copiii care le-au fost incredintati .
Ceea ce-i dureros , e faptul ca posibilele solutii la problemele copiilor cu parintii plecati la munca in strainatate , sunt localizate difuz la nivelul institutiilor statului .
Ordonanta 219 ajuta la stabilirea din punct de vedere normativ a numarului de parinti plecati , insa nu prevede modul in care pot fi ajutati copiii ramasi singuri . Sunt situatii cand parintii sunt plecati fara forme legale si-atunci nu sunt inregistrati . Neexistand o strategie coerenta din punct de vedere legislativ , nu se poate face mare lucru pentru acesti copii si cum fenomenul migratiei i-a luat pe toti pe nepregatite , situatia devine din ce in ce mai grava .
6 ) Efecte asupra aparitiei unor abuzuri sau comportamente deviante
Copilul lipsit de control dupa plecarea parintilor si de o comunicare adecvata , ajunge adesea sa aiba comportamente deviante .
Cele mai multe comportamente deviante , se intalnesc la copiii a caror mama este plecata . Unii hoinaresc pe strazi fara nici un Dumnezeu ,altii adopta comportamente inadecvate varstei, cum sunt : lipsesc noaptea de acasa , comit fapte care intra in conflict cu legea . Toate aceste comportamente isi pun amprenta asupra personalitatii copilului sau adolescentului , afectandu-i relatiile cu familia si rezultatele scolare .
De multe ori absenta parintilor ii expune pe copii la abuzuri din partea adultilor in grija carora sunt lasati . Unii sunt folositi la munca in gospodarie , la ingrijirea copiilor familiei la care stau .
De exemplu copiii lasati in seama rudelor din comuna Tiganesti sunt folositi sa vanda zarzavaturi in pietele din orasul Alexandria , oras situat la circa 10 Km de comuna Unele fete la 14 -15 ani ajung sa se prostituieze .
,, Mi-a zis fiica mea ca nepoata vecinilor nu prea da pe la scoala , ca-i place mai bine sa faca trotuarul in Alexandria . Bunicii o cred la scoala , dar ei sunt prea batrani ca sa o mai si controleze .
(Un taran )
7 ) Probleme ivite in incercarea de reintregire a familiei
Pentru o analiza completa a fenomenului migratiei ar trebui adaugate problemele ridicate de copiii romani nascuti pe teritoriul altor state (in cazul cand ambii parinti sunt plecati sau dintr-un parinte roman si altul de alta natinalitate). Apoi sunt copiii nascuti pe teritoriul Romaniei si dusi de parinti in afara pentru reintregirea familiei , sau copii minori care migreaza independent ,pentru care sunt reglementari stricte .
Aducerea copiilor alaturi de parinti este o problema , pentru ca in prima faza parintii locuiesc intr-o camera , muncesc amandoi pentru a putea castiga suficient . Trece mult timp pana ce parintii sa-si poata permite aducerea copiilor . Si asta pentru ca ei trebuie sa se asigure ca au un venit constant pentru a suporta cheltuielile familiei intregite , iar cel putin unul din soti sa-si permita sa nu continue munca intr-un ritm intensiv, pentru a se ocupa si de copii .
Uneori reintregirea esueaza pentru ca parintii nu pot suporta costurile reintregirii sau copiii nu se pot adapta noului mediu si sunt trimisi acasa , unde apar alte probleme , pentru ca regulile scolilor din afara sunt altele decat cele romanesti .
Romanii care reusesc sa aiba o oarecare stabilitate ( locuinta, venit stabil ) si reusesc sa-i aduca pe copii , recurg adesea si la aducerea unei bunici din tara pentru a-i ingriji , astfel ca mama sa poata lucra in continuare . Bunicile stau cateva luni sau isi prelungesc sederea in situatia in care isi gasesc cate ceva de lucru , reusind sa scada costurile sederii lor pentru familie .
Copiii nascuti in strainatate sau adusi acolo la varste mici au putine sanse sa invete corect romaneste , pentru ca preocuparea parintilor este ca ei sa se integreze cat mai rapid si pentru asta ii invata limba tarii respective . Problema apare daca acesti copii vor sa se intoarca in societatea romaneasca , unde intampina greutati sa se reintegreze .
II . Consecinte pozitive
Am lasat la urma consecintele pozitive , pentru ca acestea de multe ori palesc in contrast cu efectele negative ale migratiei . Ori cate averi ai aduna in situatia in care ai sacrificat familia gustul banilor nu mai inseamna nimic. Si putini sunt cei care s-au realizat pe toate planurile . Depinde cat de uniti au fost membrii familiei largite , importanta jobului oferit , gradul de constiinta al partenerilor si de multi alti factori Consecintele pozitive pot fi :
a) Castigarea unui venit mai mare fata de cel din Romania
Emigrantul este multumit de faptul ca, gasindu-si un loc de munca in functie de aptitudini si calificare , de cele mai multe ori obtine un salariu de cateva ori mai mare decat ar obtine in tara . Acest castig este convenabil pentru acea parte a populatiei care traieste in saracie ,sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor . Sa nu uitam ca pe langa salariul de cateva ori mai mic in Romania si asistenta sociala este precara . Mai mult , analistii economici au aratat ca la noi in tara nu-si pot acoperi necesitatile elementare de viata nici cei care au slujbe stabile , pentru ca sunt prost retribuite .
b) Avantaje sociale si fiscale
In Uniunea Europeana , conform Regulamentului 1612 / 1968 privind libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitatii avantajele sociale si fiscale acordate lucratorilor comunitari migranti sunt similare celor acordate cetatenilor proprii ( numai celor care au contracte de munca legale ) . De aceleasi avantaje sociale beneficiaza si familia lucratorului . Avantaj social constituie si acordarea tarifului preferential la bilete de transport pe caile ferate , garantarea venitului minim pentru asigurarea mijloacelor de existenta , indemnizatii pentru persoane cu handicap , alocatie acordata la nastere . Impozitul pe salariu nu este trecut in sarcina lucratorului contribuabil daca acesta isi are resedinta doar o parte a anului fiscal pe teritoriul acelui stat .
c) Avantaje profesionale
Lucratorii migranti pot participa la cursuri de formare profesionala ca si cetatenii statului respectiv . Experienta si cunostintele acumulate vor putea fi valorificate ulterior la intoarcerea in tara .
Uneori , la intoarcerea in tara constata ca in lipsa unor acorduri bilaterale in domeniul securitatii sociale , lucratorul migrant poate sa nu beneficieze de anumite prestatii de securitate sociala sau sa nu-si poata valorifica vechimea in munca dobandita in strainatate .
d) Deschiderea unei afaceri la nivel local folosind banii si experienta castigate afara
e) Construirea sau reconsolidarea locuintei este tot o consecinta a muncii depuse dincolo pentru ca la ora actuala cu salariile din Romania nici un tanar nu-si poate construi sau cumpara o casa .
f) Dotarea cu bunuri care sa confere un confort decent
g ) Modificarea valorilor si a mentalitatilor
Multi dintre cei plecati si-au modificat valorile sau mentalitatile . Unii au prins gustul estetic , al curateniei , munca in conditiile de acolo i-a facut sa pretuiasca mai mult ce castiga .
Contactul cu elementele de civilizatie si cultura specifice statului respectiv l-au ajutat pe emigrant sa dobandeasca noi experiente , cunostinte , obiceiuri , care pot avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii individuale ulterioare , a relatiilor familiale si de grup .
......................................................................................................................
Am vazut ca migratia este un fenomen complex cu o multitudine de efecte , perceputa in prezent mai mult ca avand o conotatie negativa . Cu toate acestea , Uniunea Europeana sustine ca aceasta constituie ,,un factor de favorizare a cresterii economice, in conditiile in care este gestionata eficient si canalizata spre sectoarele deficitare “ Marc Verwilghen(2004) , ministrul belgian al cooperarii pentru dezvoltare argumenta ca este nevoie de o companie de constientizare a publicului asupra aspectelor pozitive ale migratiei , dar si o mai mare coordonare intre politicile privind dezvoltarea si eforturile intreprinse pentru gestionarea eficienta a fenomenului migratiei . Acest lucru trebuie facut cu atat mai mult cu cat imbatranirea populatiei va avea consecinte importante asupra pietei muncii , sistemelor de pensii si de sanatate , influientand tot mai mult modul in care este perceputa migratia .
Cu toate preocuparile autoritatilor din statele membre pentru drepturile si libertatile emigrantilor, pentru recunoasterea si echivalarea diplomelor, imbunatatirea situatiei locative , combaterea oricaror forme de discriminare si rasism , mai sunt inca multe de facut .
Sa nu uitam insa ca , asupra familiei contemporane consecintele negative chiar daca unele nu se vad imediat , isi pun amprenta pe termen lung .
Dincolo de perspectiva optimista si reala in acelasi timp ni se infatiseaza matricea tot reala si inevitabila , de efecte perverse : Copilul vorbind la ,, celular “ cu Parintii si asteptand sa primeasca de la acestia dulciuri in pachetel , imbatranirea populatiei rurale din Romania cu efecte incomensurabil de paguboase asupra agriculturii , scaderea natalitatii , cresterea ratei divortialitatii , agravarea fenomenului de delicventa juvenila si alte neajunsuri ce vor fi scoase la iveala de timp .
Emigrarea tinerilor compromite ideea de familie , functiile , rolul acesteia in societate . Au loc modificari in ceea ce inseamna Copil / Copilarie cu valorile specifice . Separarea parintilor , emigrarea acestora pentru un ,,trai mai bun “ declanseaza o rasturnare a valorilor in sens negativ in randul copiilor .
Conform unui sondaj de opinie realizat de SOROS pe 5000 de elevi cu varste intre 15-18 ani , 36 % dintre subiectii care prezentau tulburari de comunicare , probleme emotionale , absenteism ridicat , atitudine sfidatoare , rezultate scolare in scadere , provin din familii ai caror membri sunt emigranti . De asemenea in randul acestor copii creste frecventa actelor delincventionale .
Efectele migratiei fortei de munca se resimt in domeniul socialului , cu precadere asupra ideii de familie ca nucleu al societatii , ritmului accelerat de scadere a natalitatii si crestere a mortalitatii , de scadere demografica in esenta .
Doi din trei copiii ai caror parinti lucreaza in strainatate resimt acut lipsa dragostei acestora .Psihologii si sociologii spun ca acesti copii dezvolta personalitati dizarmonice , si in consecinta , ajunsi la maturitate sa formeze o generatie de adulti cu probleme de integrare sociala . Multi dintre copii au tulburari de somn , devin agresivi , nu au incredere in ei , din cauza lipsei modelului parental . Cei din ciclul primar incep sa minta , sa frecventeze grupuri stradale , pentru ca nu pot comunica bine cu ceilalti membri ai familiei , incep sa fie agresivi si labili emotional , iar cei din gimnaziu , pe langa agresivitatea verbala , manifesta si agresivitate fizica , din cauza frustrarilor , a anxietatii si marginalizarii care incep sa se manifeste , chiulesc de la scoala , sau chiar o abandoneaza .
Am vazut ca migratia are si consecinte pozitive . Dar , ca psiholog sustin ca banii nu tin locul afectiunii . Pe temen lung , copiii lipsiti de iubirea parintilor si de armonia familiala , pot deveni copii problema .
Aceasta generatie de copii lipsiti de iubirea parintilor , poate deveni una de adulti problema . Ca psiholog , nu exclud posibilitatea ca unii sa ajunga infractori .
Agresivitatea multor copii din generatia ,, Singur acasa”, refuzul lor de-a accepta ca au probleme , durerea cauzata de lipsa parintilor , ii transforma la maturitate intr-o generatie de adulti neintegrati social .
Copilul crescut fara parinti, sau numai cu unul dintre ei , ca adult nu va intelege sensul casatoriei , nu va avea incredere in institutia casatoriei si in general in oameni .
Adultii care au fost in preadolescenta ,,singuri acasa”, vor dori in general meserii care sa le aduca bani rapid : fotbalist , fotomodel , cantaret, dansatoare, etc. Cei abandonati de mici isi doresc meserii prin care sa imparta dreptatea , cum ar fi cea de politist .
In general cei plecati la munca nu stiu sa aleaga cele mai bune solutii pentru copiii lor ramasi in tara, pentru ca nu-i mai cunosc cu adevarat , nu stiu ce potential au , nu mai au informatiile necesare despre tot ce se intampla in
tara , nu au cunostinta despre existenta consultantilor , a organizatiilor neguvernamentale de la care ar putea primi sfaturi .
Un alt fenomen ingrijorator e faptul ca multi tineri plecati sa stranga bani pentru a-si cumpara o casa si a-si asigura un trai mai bun se intorc acasa cu grave afectiuni psihice . Singuratatea , lipsa familiei si volumul mare de munca (uneori au si cate doua joburi pentru a castiga mai mult) , sunt doar cateva din cauzele care-i afecteaza pe tineri.
Societatea romaneasca se confrunta tot mai des cu astfel de probleme care au legatura directa sau indirecta cu migratia . Si cum multe transformari sunt observate si la nivelul unei institutii esentiale cum este familia , influenta reciproca migratie – familie potentand sau alterand anumite roluri in cadrul familiei contemporane , sociologia trebuie sa fie interesata de acest fenomen .
Este de datoria sociologilor sa incerce sa gandeasca anumite strategii de intelegere intr-o maniera mai profunda a acestui fenomen si sa gandeasca mijloacele de atenuare a efectelor nocive asupra familiei .
Dar constat ca in fruntea institutiilor si organismelor guvernamentale care ar trebui sa se ocupe de astfel de probleme sunt putini sociologi, sau lipsesc tocmai ei , oamenii de specialitate , care ar putea analiza situatia si gasi solutii viabile .
Fenomenul migratiilor contemporane si in special emigratia romaneasca presupune cauze si consecinte multiple si diverse . Din aceasta cauza masurile si posibilitatile de prevenire si combatere a fenomenelor negative pe care le genereaza sunt numeroase , in functie de fiecare caz in parte .
Nu trebuie uitat ca familia detine primul loc in ierarhia diferitelor domenii ale vietii , la diferenta destul de mare de celelalte ; ca ea are un rol important in dezvoltarea economica si sociala a societatii , rol ce se manifesta in mai multe directii :
- Familia este sursa proceselor demografice care din punct de vedere cantitativ determina reproducerea si dezvoltarea mainii de lucru si a masei de consumatori .
- Familia poate influenta prin intermediul socializarii interne nivelul de dezvoltare fizica , intelectuala si morala a copiilor si tinerilor contribuind la dezvoltarea calitativa a populatiei .
- Familia este unul dintre principalii factori care asigura mentinerea identitatii culturale nationale .
- Inegalitatile la nivel material , educational si cultural al familiilor vor duce la inegalitati sociale , contribuind la aparitia a noi paturi sociale .
Interesul nostru trebuie sa se indrepte spre dezvoltarea normala a copiilor si adolescentilor , care sa invete cu usurinta sa stocheze si sa distribuie informatii .
Statul ar trebui sa ia masuri pentru ca oamenii sa nu mai plece , sa aiba salarii decente , sa existe locuri de munca suficiente , sa existe disciplina muncii .
In cazul in care acestea nu pot fi realizate , ar trebui marit numarul de asistenti maternali profesionisti , crearea de centre de plasament la nivel local , programe destinate copiilor care au parinti in strainatate , o mai buna colaborare intre primarii si scoli , pentru identificarea copiilor aflati in situatii de risc .
Dar cum totdeauna este mai usor sa previi decat sa incerci sa repari dupa ce inevitabilul s-a produs , institutiile , presa, televiziunea ar trebui sa informeze mai mult , incat cei care se hotarasc sa plece sa o faca in cunostinta de cauza .
Cei care pleaca trebuie sfatuiti sa consulte ghidul emigrantului incat sa se informeze despre legislatia tarii in care pleaca, despre conditii de munca si de locuit , despre posibilitatile de comunicare cu cei de acasa , posibilitati de transport , si nu in ultimul rand sa-si verifice sanatatea , sa stie daca va rezista fizic si psihic .
Deasemenea e foarte important ca inainte de a lua o hotarare sa se sfatuiasca cu familia , despre ce vor face in continuare , despre activitatea si comportarea celor de acasa , despre solutiile adoptate pentru a ramane familia unita si fizic cat mai curand posibil , astfel ca efectele emigrarii asupra relatiilor dintre soti si asupra copiilor sa fie cat mai reduse .
E binevenit si sfatul altor persoane care au mai fost in aceeasi situatie , pentru ca se pot preveni niste efecte nedorite .
Pregatirea spirituala si materiala a emigrantului il poate ajuta sa treaca mai usor peste perioada de acomodare , fara sa duca grija celor de acasa ca traiesc in lipsuri pana va reusi sa castige suma ce-o va trimite familiei .
Si dupa toate astea poate , urarea profesorului Vicentiu Ciocan, din ,, Emigratia contemporana robleme si solutii” ar fi cea mai nimerita :
,, DRUM BUN , EMIGREAZA IMPREUNA CU DUMNEZEU!”
BIBLIOGRAFIE
1. Georgiana Toth , AlexandruToth , Ovidiu Voicu , Mihaela Stefanescu FUNDATIA SOROS ROMANIA - Efectele migratiei: copii ramasi acasa, 2007
2 . Carmen Mihaela Tudorache – Efectele circulatiei fortei de munca in Uniunea Europeana -Editura ASE
3 . Bulai Tereza – Fenomenul migratiei si criza familiala –www.editura lumen.ro
4 . Sandu Dumitru – Consecinte ale migratiei temporare a romanilor in strainatate , Manuscris
5 . Petru Ilut - Sociopsihologia si Antropologia familiei , Editura Polirom ,
2005
6 . Elisabeta Stanciulescu , Sociologia educatiei familiale ( volumul I si II ) ,
Editura Polirom , 2002
7 . Georgeta Ghebrea –Factori ce afecteaza stabilitatea cuplului marital ,
www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf
8 . Georgeta Ghebrea - Regim politic si viata privata ( familia si politica
familiala in Romania ), Universitatea Bucuresti , 2003
9 . Maria Voinea – Sociologia familiei Editura Universitara Bucuresti , 1995
10 . Xenia Costa-Foru –Cercetarea monografica a familiei , EdituraTritonic,
Bucuresti , 2004