Ciuperca Niculina - Cabinet de psihologie

1. Gandirea “totul sau nimic” cand un individ vede lucrurile doar in alb si negru, sau cand are doar raspunsuri de da sau nu, fara sa poate vedea si existenta unor eventualitati intermediare. De ex. un individ crede ca a face o gresala este ca si cum nu ar fi bun de nimic, nu exista alternative, ori sunt bun, ori sunt rau, ori reusesc ori esuez.
2. Suprageneralizarea, cand un singur eveniment sau un eveniment neinsemnat este luat ca si concluzie intr-o situatie oarecare. De ex. o simpla discutie in contradictoriu intre doi indragostiti este luata de unul din ei ca certitudine ca nu este iubit.
3. Catastrofizarea cand un individ are mereu imaginea unei catastrofe, a unui
dezastru pe baza careia interepteaza fapte anodine ca indicii ale acestor pericole majore.
De exemplu, un individ spune dupa ce se urca intr-un vehicul si acesta se pune in miscare: “dar daca o sa avem un accident”.
4. Sarirea la concluzie este atunci cand un individ trage o concluzie pe baza unui singur element sau pe baza unor elemente neesentiale, in special cand e vorba de concluzii negative. De exemplu, un incepator la scoala de soferi face o gresala si trage concluzia ca niciodata nu o sa ia carnetul de conducere.
5. Etichetarea este o forma de schema cognitiva in care exista tendinta de a atasa o eticheta negativa la propria persoana desi nu exista argumente pentru a face aceasta.
Poate exista si tendinta de a atasa etichete negative unor situatii care nu presupun un deznodamant negativ. De ex. Daca seful mi-a facut o mica observatie consider ca nu sunt bun de nimic sau daca ceva negativ s-a intamplat intr-un loc atunci locul acela este un loc unde totdeuna mi se vor intampla lucruri negative. Dupa cum vezi, etichetarea este o forma a gandirii ‘totul-sau-nimic”.
6. Personalizarea se petrece cand o persoana se considera responsabila pentru un eveniment pe care nu il are sub control sau acuza o persoana de un eveniment care de fapt nu-l avea sub control. Personalizarea presupune ca persoana prezinta ori sentimente de vinovatie, de rusine sau de inadecvare, ori tendinte de a blama pe altii, de a avea resentimente si reprosuri fata de altii. De exemplu, o sotie se considera vinovata ca sotul
o inseala sau cineva produce un accident si ii reproseaza celuilalt ca nu a fost atent.
7. Filtrarea se petrece atunci cand cineva extrage doar un eveniment sau un fapt si incearca sa traga o concluzie doar pe baza acestuia, ca si cum ar dori neaparat aceasta concluzie si din aceasta cauza filtreaza doar motivele care ii pot sustine aceasta concluzie.
Aceasta se intmapla cel mai des cu evenimentele negative, de exemplu in cazul cuiva care primeste o observatie despre un lucru pe care-l face si imediat trage concluzia ca ceea ce face nu e bine bine, ignorand celelalte comentarii pozitive.
8. Gandirea “ar trebui, s-ar cuveni” tradeaza stilul critic al unui individ fata de ceea ce face sau fata de ce se intampla. De fapt, in spatele acestui mod de gandire exista o neincredere in propria persoana si sentimente de frustrare sau vinovatie. El spune: “nu ar fi trebuit sa fac asta, lucrurile nu ar trebuie sa se intample in felul acesta, s-ar fi cuvenit ca sa mi se spuna o vorba buna, etc.” Realitarea este mereu comparata cu un “ideal” ce
9. Descalificarea lucrurilor positive este o schema cognitiva prin care subiectul nu pune pret de sugestiile, opiniile, evidentele pozitive referitoare la el, ca si cum le-ar ignora, nu ar crede in ele sau chiar nu le-ar percepe. Un astfel de individ traieste ca si cum nu ar face nimica bine, ca si cum nu ar avea nici un merit, ca si cum nu ar reusi nimica pentru ca nu vede nimic pozitiv in urma lui.
10. Citirea mintii este o schema care se evidentiata atunci cand cineva are
tendinta de a crede ca stie ce gandesc altii si mereu spune: “lasa ca stiu eu ce gandeste… sunt sigur ce crede despre mine, etc.”. El actioneaza conform acestei credinte precum ca este cert ceea ce altii gandesc, fara insa sa aibe evidente in acest sens.
11. Magnificarea( EXAGERAREA) se petrece atunci cand evenimentele sunt parca private printr-o lentila maritoare, atat importanta cat si consecintele lor. De fapt schema tradeaza nesiguranta subiectului de a face fata la evenimente negative care l-ar privi direct. Astfel, o usoare sugestie este privita ca o critica virulenta, un eveniment anodin ca un pericol sau dauna semnificativa, etc.
12. Tendinta de a face predictii nu este o schema cognitive rara. Astfel de
indivizi cred ca stiu ce o sa se intample, cred ca au calitatea de a anticipa ceea ce se va petrece, mai ales cand este vorba de evenimente negative. Aceasta ii fac sa aiba o pozitionare negativa, defetista sau evitanta in fata cursului evenimentelor.
Acesta clasificare nu a incheiat lista schemelor cognitive disfunctionale prin care un individ percepe si interpreteaza realitatea in mod deformat.
Sper că v-am dat o temă de gândire!