Ciuperca Niculina - Cabinet de psihologie

Aparuti in procesul trecerii de la economia naturala la economia de schimb, banii joaca un rol important in viata societatii.Prin intermediul lor fiecare bun si serviciu poate fi schimbat pe alt bun si serviciu, banii constituind de fapt oglinda in care se reflecta valoarea tuturor marfurilor din societate. Suntem convinsi ca banii sunt facuti sa circule si ni se pare firesc sa-i cheltuim, dar parca nu ne simtim asa de bine cand ne scapa usor printre degete , pentru ca prezenta lor ne apare ca o intruchipare a avutiei. Si atunci simtim nevoia sa economisim pentru ca economisirea se bazeaza pe asigurarea ca valoarea banilor va fi regasita in integritatea sa in viitor .
Comportamentul vizavi de bani difera de la un individ la altul si se prezinta ca o reactie adaptativa, obiectiv-observabila, pe care organismul acestuia prevazut cu un sistem nervos exercita ca raspuns la stimulii din ambianta, care de asemenea sunt obiectiv-observabili. La originea acestui comportament sta un sistem de convingeri in legatura cu banii , de care de cele mai multe ori nu suntem constienti. Acestea sunt create, alimentate si ancorate din copilarie. Gandurile, sentimentele, istoricul familiei si problemele nerezolvate , afecteaza mecanismul de functionare al persoanei. Banii aduc sentimentul de implinire si atunci simtim nevoia sa ne satisfacem o dorinta, un vis, apoi altul.....De obicei satisfacerea unei dorinte imediate este mai puternica decat faptul ca economisindu-i i-am putea folosi in viitor la realizarea unui obiectiv important. Apoi nerabdarea de a dobandi un lucru de
valoare, ne indeamna la imprumuturi, pe care le restituim ulterior. Banul pastrat la ,, saltea”nu numai ca si-ar pierde valoarea fizica, dar si sentimentala, pentru ca placerea de-a avea un lucru pe care ti-l doresti la un moment dat e incomensurabila.
Convingerea unora dintre semenii nostri este ca avand bani in numar mare, iti poti rezolva toate problemele. Ceea ce nu este in totalitate adevarat. Exista mai multe variante ale acestei conceptii. Daca acest concept „de mai multi bani ” este atins, fericirea sau linistea nu apar niciodata imediat. In schimb, punctul in care ai mai multi bani, in care esti multumit de ce-ai realizat, merge mai departe , intotdeauna imposibil de atins .
Cheltuiesc femeile mai mult decat barbatii ?
Din perspectiva invatarii sociale diferentele biologice prezente la nastere sunt insuficiente pentru a explica in totalitate diferentele dintre indivizi la nivelul identitatii de gen. Un factor semnificativ de influienta este reprezentat de imitatie si de recompensele selective administrate de mediul social reprezentat in prima etapa aproape exclusiv de familie. In mediul familial copiii sunt recompensati selectiv pentru modelarea comportamentului parintelui de acelasi sex. Ulterior mediul social recompenseaza comportamentele acceptate social pentru identitatea de gen a persoanei, penalizand abaterile. Astfel baietii sunt crescuti si educati cu adjective de tipul ,,puternic ”, ,,viguros ”, „bataios”, etc. In timp ce fetele sunt apreciate ca „delicate” , „frumoase”.
Daca ne referim la cheltuielile strict pentru intretinerea unei femei, la modul general , sunt mai mari decat pentru un barbat, asta tinand cont de faptul ca sunt si unii barbati care cheltuiesc la fel de mult cu intretinerea lor(sala, masaje, cosmetice, etc)
In general in familiile in care exista un standard de viata ridicat, sotul se mandreste cu cat cheltuieste sotia, cu valoarea obiectelor pe care aceasta le achizitioneaza, de multe ori lucruri inutile, dar faptul ca ea poate sa-si faca orice placere, nu-l deranjeaza. Invers se petrece in familiile cu un standard de viata scazut, unde femeia nu-si mai permite nici strictul necesar , unde banii merg in majoritate pentru cresterea copiilor, sau uneori pe bautura sotului .
Exista cheltuieli destepte si cheltuieli cu adevarat inutile ?
Eu as considera cheltuieli destepte cele care implica dezvoltarea personala a individului
Si asta pentru ca datorita transformarilor radicale de la nivelul planetei, apar: neputinta de a prevedea viitorul, incertitudinea si riscurile, punerea permanenta sub semnul intrebarii a pozitiei economice si sociale dobandite, goana inversunata dupa performanta, competitivitatea de toate felurile, necesitatea adaptarii in mod eficient si pozitiv la schimbarile si mutatiile din societatea de astazi .
In aceste conditii, dezvoltarea personala a devenit un fel de formare permanenta aplicata propriei persoane, avand rolul de a optimiza competentele, gasindu-si locul in aplicarea unui eficient proces individual de reusita. Cu ajutorul ei ne putem adapta noii realitati, intelegem necesitatea schimbarii mentalitatii ca odata invatata o meserie aceasta ne poate asigura existenta toata viata si constientizam ca avem forta necesara s-o luam de la capat ori de cate ori conditiile socio-economice o impun. Atunci cand schimbarea vine din interior, adaptarea se face mai usor, iar insusirea unor noi cunostinte nu mai provoaca stres , individul devenind stapanul propriului destin .
Multe din exercitiile si tehnicile invatate la cursurile de dezvoltare personala, ne ajuta sa detinem controlul asupra timpului de care dispunem, asupra factorilor de stres, asupra relatiilor cu ceilalti , ne da forta sa demaram o actiune dorita pentru a realiza ce ne-am propus .
Apoi cheltuieli destepte le-as numi pe cele pentru cultura, invatamant in general si pentru cercetare . Investitiile in aceste domenii ar aduce progresul pe multi ani inainte, iar tinerii nostri nu ar fi nevoiti sa-si dovedeasca inteligenta la mii de km.departare de leaganul copilariei .
Cheltuieli inutile pot fi investitiile cu prag de rentabilitate scazut, negandite , care duc la faliment, provocand daune fizice si morale pe termen lung , produsele de imbracaminte ieftine , de calitate proasta .
35 % din venitul unei familii se duce pe mancare
Salariul mediu pe economie nu satisface nevoile familiei, cu cat standardul economic fiind mai scazut , cu atat crescand riscul disolutiei cuplului .
Cei mai mulţi bani sînt cheltuiţi pentru alimentele de bază : ulei, margarina, unt, lapte, paine, oua .
Carnea are preturi ce de multe ori depasesc puterea de cumparare a familiilor cu venituri modeste, iar la multe produse preturile cresc necontenit, in timp ce salariul mediu pe economie ramane neschimbat .
Situaţia este şi mai tragică pentru familiile care nu cîştigă nici măcar salariul mediu pe economie. În cazul acestora cheltuielile pentru procurarea alimentelor depăşeşte nivelul propus, diminuînd partea de bani care se îndreaptă spre acoperirea facturilor la servicii şi utilităţi. În familiile care au şi copii, situaţia este şi mai grea, deoarece creşte exponenţial consumul de lapte, produse lactate, fructe, dar şi băuturi răcoritoare, fructe şi legume.
Ne mai miram de ce se ingroasa randul copiilor strazii, de ce multi dintre ei nu mai sunt interesati de scoala , de ce abia asteapta sa creasca sa mearga in afara la munca !
Se poate vorbi despre trenduri care manipuleaza oamenii pentru a cumpara ceva anume ?
Asistam de multe ori la campanii agresive, care aduc in atentia opiniei publice produse care de multe ori nu au calitatile dorite. Astfel ni se prezinta reclame cu produse miraculoase care ne intineresc peste noapte, cu telefoane, detergenti sau medicamente. Persoanele manipulate ajung sa creada ca actioneaza conform ideilor si intereselor proprii, insa in realitate preiau o parere care nu le apartine. Folosindu-se de specificul varstei sau alte particularitati, manipulatorii isi determina interlocutorii sa creada ce si-au propus dansii .
In etapa actuala, manipularea reprezinta un instrument mai puternic decat utilizarea fortei. Asa cum spunea si Marcuse, ea a devenit un instrument esential al „Societatii industriale de masa”. Manipularea economica, este la fel de periculoasa ca cea politica , pentru ca stimuleaza artificial supraconsumul si consumul compensatori
Niculina Ciuperca, consilier psihologic specialist Familie-Cuplu, psiholog clinician specialist