Ciroza hepatică este mai frecventă în gospodăriile cu venituri mici: rezultate din cohorta națională suedeză

Boala hepatică reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Europa, cu o incidență și o mortalitate în creștere, în special prin bolile hepatice asociate consumului de alcool (ALD) și prin boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD). În acest context, European Association for the Study of the Liver (EASL) – Lancet Liver Commission a solicitat măsuri urgente pentru reducerea poverii hepatice pe continent, subliniind rolul inechităților sociale și economice în riscul de boală și accesul la îngrijire. Studiul realizat în Suedia între anii 2001 și 2022, utilizând cohorta DELIVER, aduce una dintre cele mai detaliate analize asupra acestor diferențe socioeconomice în incidența, etiologia și severitatea cirozei hepatice.
Determinantele majore ale cirozei includ consumul nociv de alcool, hepatitele virale și factorii metabolici care se dezvoltă în medii „obezogene”. Acești factori sunt amplificați de determinante sociale precum dezavantajul economic, vulnerabilitățile legate de migrație și accesul inegal la îngrijiri preventive. În Europa, studiile anterioare au arătat că ciroza de cauză alcoolică este concentrată în grupurile socioeconomice defavorizate, iar supraviețuirea după diagnostic este mai redusă la persoanele cu venituri scăzute. Totuși, puține cercetări la nivel național au cuantificat aceste discrepanțe în funcție de venit și regiunea de origine, mai ales în cadrul unui sistem medical universal.

Despre studiu

Designul și populația de studiu

Analiza s-a bazat pe date din cohorta DELIVER (Decoding the Epidemiology of Liver Disease in Sweden), una dintre cele mai mari baze de date din lume privind bolile hepatice, care include peste 400.000 de persoane diagnosticate între 1964 și 2022. Au fost incluse toate cazurile noi de ciroză apărute între 1 ianuarie 2001 și 31 decembrie 2022, la persoane cu vârsta de peste 15 ani.

După excluderea cazurilor cu date incomplete sau diagnostice incerte, au fost identificați 49.550 de indivizi cu ciroză hepatică. Dintre aceștia, 64% erau bărbați, iar vârsta mediană la diagnostic a fost de 64 de ani (IQR 56–73). Majoritatea pacienților (88%) s-au născut în regiunea nordică (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Islanda).

Indicatorii socioeconomici

Statutul socio-economic a fost evaluat prin venitul disponibil pe unitate de consum, ajustat anual pentru inflație și compoziția gospodăriei. Participanții au fost împărțiți în trei categorii de venit: scăzut (primul cuartil), mediu (cuartilele doi și trei) și ridicat (al patrulea cuartil).

Metodologie și rezultate statistice

Incidența a fost calculată ca rata standardizată pe vârstă (ASIR), exprimată per 100.000 de persoane pe an. Modelele de regresie Poisson au fost utilizate pentru a estima rapoartele de incidență (IRR) ajustate pentru vârstă, sex, venit, regiune de naștere și an calendaristic.

Rezultate

Distribuția etiologică

• ALD (boala hepatică alcoolică): 42% dintre cazuri (20.960 indivizi)
• Hepatitele virale: 21% (10.375 cazuri), predominând hepatita C (63%)
• MASLD: 12% (6.033 cazuri)

La momentul diagnosticării, 41% dintre pacienți aveau deja o complicație hepatică majoră (MALO), precum ascită, hemoragie variceală, encefalopatie hepatică sau carcinom hepatocelular (prezent în 6% din totalul cazurilor).

Disparități socioeconomice

Incidența totală standardizată a fost de 25,9 cazuri la 100.000 persoane/an. Persoanele cu venituri scăzute au avut o rată aproape de trei ori mai mare comparativ cu cele cu venituri ridicate (IRR 3,11; interval de încredere 95%: 3,03–3,20). Diferențele au fost similare și pentru cazurile cu complicații hepatice la diagnostic.

Diferențele între categoriile de venit au fost pronunțate pentru toate etiologiile:

• Hepatită virală: IRR 9,01 (interval de încredere 95%: 8,45–9,61)
• ALD: IRR 3,09 (interval de încredere 95%: 2,97–3,22)
• MASLD: IRR 2,03 (interval de încredere 95%: 1,86–2,20)

Sex și regiune de naștere

Bărbații au avut o incidență de două ori mai mare a cirozei decât femeile (IRR 2,02) și o incidență de peste patru ori mai mare a carcinomului hepatocelular (IRR 4,36). Persoanele născute în afara regiunii nordice au avut o incidență generală mai mică după ajustarea pentru venit, dar un risc mai mare de carcinom hepatocelular la diagnostic (IRR 1,45).

Tendințe în timp

Între 2001 și 2022, incidența standardizată a cirozei a crescut cu 30% (de la 22,4 la 29,1 cazuri la 100.000 persoane/an). Creșterea a fost condusă în principal de cazurile din grupurile cu venituri scăzute, unde ASIR a atins un vârf de 58,2 în 2016. În schimb, grupurile cu venituri ridicate au avut o ușoară scădere.

Ciroza asociată hepatitei virale a scăzut după 2016, odată cu introducerea antivirale directe pentru hepatita C, dar incidența cirozei de cauză alcoolică și metabolică a crescut accentuat, în special la persoanele defavorizate economic.

Interpretare

Rezultatele indică o creștere substanțială a incidenței cirozei în Suedia în ultimele două decenii, în ciuda accesului universal la îngrijire medicală. Factorul socio-economic s-a dovedit a fi determinantul major al riscului, cu inegalități evidente în etiologia și severitatea bolii. Ciroza legată de MASLD a înregistrat o creștere rapidă, corelată cu creșterea prevalenței obezității și disfuncției metabolice, în timp ce cazurile virale au scăzut datorită tratamentelor antivirale eficiente.

Analiza arată că inechitățile sociale persistă chiar și într-un sistem medical echitabil, sugerând că accesul formal nu garantează egalitatea în sănătate. Factorii structurali, precum alimentația sănătoasă accesibilă, taxarea băuturilor îndulcite și urbanismul favorabil activității fizice, pot avea un impact major în reducerea riscului hepatic în rândul populațiilor vulnerabile.

Concluzii

Ciroza hepatică are o incidență în creștere în Suedia, determinată în principal de boala hepatică steatotică metabolică (MASLD). Diferențele socioeconomice marcate și prevalența crescută a carcinomului hepatocelular la diagnostic subliniază nevoia urgentă de strategii integrate de prevenție care să vizeze determinanții sociali ai sănătății hepatice. În absența unor politici publice eficiente privind alcoolul, nutriția și depistarea precoce, povara bolilor hepatice va continua să crească, consolidând inegalitățile deja existente.

Mesaj cheie

• Incidența cirozei a crescut cu 30% între 2001 și 2022.
• Persoanele cu venituri mici au un risc de peste trei ori mai mare de ciroză.
• ALD și MASLD sunt principalele cauze în creștere, în timp ce hepatitele virale sunt în declin.
• Inechitățile sociale persistă chiar și în cadrul unui sistem medical universal.
• Prevenția trebuie să includă intervenții structurale asupra alimentației, alcoolului și obezității.