Combinația pemafibrat – telmisartan reduce acumularea de grăsimi în ficat și riscul cardiovascular în steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu publicat în august 2025 în revista Pharmacological Research de cercetătorii de la Universitatea din Barcelona propune o nouă abordare terapeutică pentru boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD), cea mai frecventă afecțiune hepatică la nivel mondial. Echipa a demonstrat că două medicamente deja existente – pemafibratul și telmisartanul – reduc semnificativ acumularea de grăsimi hepatice în modele animale de MASLD. Mai mult, combinația acestora pare să ofere un efect sinergic, protejând concomitent împotriva complicațiilor cardiovasculare.

Context

MASLD, cunoscută anterior sub denumirea de „boală hepatică grasă nealcoolică”, afectează aproximativ una din trei persoane adulte la nivel global. Boala apare atunci când excesul de grăsimi se acumulează în hepatocite, ceea ce poate duce, în timp, la fibroză hepatică, ciroză sau carcinom hepatocelular. Totodată, pacienții cu MASLD prezintă un risc crescut de mortalitate cardiovasculară, comparabil cu cel asociat diabetului zaharat de tip 2.

Deși numeroase molecule experimentale au fost testate în ultimii ani, majoritatea au eșuat în studiile clinice din cauza siguranței sau a eficacității limitate. Astfel, atenția cercetătorilor s-a îndreptat către „repurposing-ul medicamentos” – reutilizarea medicamentelor deja aprobate pentru alte boli, dar care au un profil de siguranță bine stabilit. Această strategie permite o tranziție mai rapidă către aplicarea clinică, fiind deosebit de relevantă pentru stadiile precoce ale MASLD, care evoluează frecvent asimptomatic.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost realizată de echipa Universității din Barcelona, în colaborare cu Institutul de Cercetare al Spitalului Santa Creu i Sant Pau, Spitalul Clinic din Barcelona, CIBER pentru Fiziopatologia Obezității și Nutriției (CIBEROBN), CIBER pentru Boli Cardiovasculare (CIBERCV) și Universitatea Uppsala (Suedia).

Scopul a fost evaluarea efectelor pemafibratului – un agent hipolipemiant agonist selectiv al receptorului PPARα, aprobat în prezent doar în Japonia – și telmisartanului, un antagonist al receptorilor angiotensinei II utilizat pe scară largă în tratamentul hipertensiunii arteriale.

Pentru testarea eficacității și a mecanismelor de acțiune, cercetătorii au utilizat două modele experimentale complementare:

modelul de șobolan cu steatoză hepatică indusă de o dietă bogată în grăsimi și fructoză;
modelul larvelor de pește-zebră (zebrafish), o alternativă experimentală cu metabolism glucidic și lipidic comparabil cu cel al mamiferelor, dar cu un cost redus și o rată rapidă de obținere a rezultatelor.

În ambele modele, animalele au fost tratate fie cu fiecare medicament separat, fie cu combinația lor la jumătate din doza individuală.

Rezultate

Rezultatele obținute au fost notabile:

Combinația pemafibrat–telmisartan a redus semnificativ acumularea de lipide hepatice, restabilind aproape complet arhitectura normală a ficatului la animalele cu MASLD indusă.
În modelul de șobolan, administrarea combinată la jumătate din doza fiecărui medicament a fost la fel de eficientă ca dozele complete administrate separat. Acest efect sinergic indică un potențial de reducere a toxicității prin utilizarea unor doze mai mici.
Efectul a fost observat concomitent cu scăderea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol, sugerând un beneficiu metabolic și cardiovascular integrat.

Un aspect inovator al studiului constă în identificarea unui mecanism molecular nou, independent de receptorul PPAR, prin care telmisartanul acționează asupra ficatului. Cercetătorii au descoperit că nivelul hepatic al proteinei PCK1 (fosfoenolpiruvat carboxikinaza 1) era redus la animalele cu MASLD, dar tratamentul cu telmisartan a restabilit expresia acesteia la valori normale.

PCK1 are un rol central în gluconeogeneză și în direcționarea fluxului metabolic între sinteza lipidică și cea glucidică. Creșterea PCK1 determinată de telmisartan deviază fluxul metabolic de la sinteza de lipide către sinteza de glucoză, reducând astfel lipogeneza hepatică. Importanța acestei descoperiri constă în faptul că, deși un exces de glucoză ar putea duce teoretic la hiperglicemie, nu s-a observat o creștere a nivelului de glucoză sanguină la animalele tratate, ceea ce sugerează un efect metabolic echilibrat.

Astfel, autorii propun că pemafibratul și telmisartanul acționează prin mecanisme complementare: primul îmbunătățește oxidarea acizilor grași prin activarea PPARα, iar al doilea reduce lipogeneza hepatică prin creșterea expresiei PCK1.

Concluzii și perspective

Deși rezultatele sunt promițătoare, studiul se află încă în faza preclinică. Echipa subliniază că sunt necesare studii clinice pe pacienți pentru a confirma beneficiile observate la animale și pentru a evalua siguranța combinației în contextul MASLD.

În continuare, cercetătorii investighează eficacitatea terapiei în stadiile avansate ale bolii, caracterizate prin fibroză hepatică, precum și impactul asupra aterosclerozei, având în vedere asocierea strânsă dintre MASLD și boala cardiovasculară.

Dacă rezultatele vor fi replicate la om, combinația pemafibrat–telmisartan ar putea reprezenta o opțiune terapeutică sigură, accesibilă și eficientă, capabilă să intervină nu doar asupra ficatului, ci și asupra riscului cardiovascular global al pacienților.

Data actualizare: 13-10-2025 | creare: 13-10-2025 | Vizite: 518

Bibliografie

Telmisartan reverses hepatic steatosis via PCK1 upregulation: A novel PPAR-independent mechanism in experimental models of MASLD. Pharmacological Research, 2025; 218: 107860 DOI: 10.1016/j.phrs.2025.107860

Sursă imagine: imaginea aparține autorilor studiului

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Microbiomul intestinal și impactul său asupra bunăstării emoționale

Microbiomul intestinal, cu rol important în menținerea unei bune sănătăți intestinale, ar putea influen�...

Anticorpii anti-EPCR, un potențial marker de diagnostic pentru colita ulcerativă

O analiză trans-etnică publicată în jurnalul Clinical Gastroenterology and Hepatology a descoperit un pote...

Echipa condusă de Mount Sinai identifică mecanismele celulare care pot duce la debutul bolii inflamatorii intestinale

Studiul publicat în jurnalul Science Immunology investighează rolul unor celule imune protectoare – li...

Postul intermitent protejează împotriva inflamației hepatice și a cancerului hepatic
Vitamina E îmbunătățește semnificativ sănătatea ficatului la pacienții cu steatohepatită asociată disfuncției metabolice
Identificarea din timp a factorilor de risc pentru boala ficatului gras non-alcoolic poate reduce riscul de a dezvolta boala
Cofeina modifică compoziția de bacterii din mucoasa colonului

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Excesul de sucuri îndulcite crește riscul de steato-hepatită la copii

Conform unui studiu publicat în Journal of Hematology, copiii și adolescenții care au consumat cantități cresc...

Riscul de steatoză hepatică nonalcoolică la copiii de 8 ani cu obezitate

Potrivit unui nou studiu publicat în Journal of Pediatrics circumferința abdominală crescută la vârsta de 3 an...

Optimizarea dietei în prevenția steatohepatitei hepatice non-alcoolice

Potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul științific Gastroenterology optimizarea dietei prin selectarea ...

Extractului de ceai verde poate reduce severitatea bolii ficatului gras

Noi strategii terapeutice pentru boala ficatului gras

Un nou studiu arată că afecțiunile hepatice au fost influențate negativ de schimbările stilului de viață din urma pandemiei

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum