Conectarea cu natura aduce mai multă stare de bine în cartierele defavorizate

Un studiu realizat de Kobe University și publicat în mai 2025 în revista Landscape and Urban Planning a demonstrat că relația cu natura influențează starea de bine a oamenilor, iar acest efect este marcat de condițiile socioeconomice ale zonei de reședință. Descoperirile sugerează că accesul la natură nu este doar o chestiune de recreere, ci și un determinant important al sănătății publice și al echității sociale în marile orașe.

Context

Plimbările în parc, drumețiile sau campingul sunt doar câteva exemple de activități care construiesc o relație pozitivă cu natura. Însă disparitățile crescânde în accesul la spații verzi, în special în orașele mari, afectează disproporționat locuitorii din cartiere cu statut socioeconomic scăzut. În mod paradoxal, aceste populații sunt adesea cele care ar beneficia cel mai mult de efectele pozitive ale naturii asupra sănătății.

Puține studii au analizat până acum modul în care statutul socioeconomic al unei zone interacționează cu percepția naturii și influențează starea de bine a locuitorilor.

Despre studiu

Cercetarea a fost coordonată de UCHIYAMA Yuta, specialist în științele mediului uman la Kobe University, și a inclus:

• 3.500 de respondenți din două zone metropolitane majore din Japonia: Tokyo-Yokohama și Osaka-Kobe

Participanții au fost evaluați pe două dimensiuni:

• Obiectivă: apropierea și accesul real la spații verzi

• Subiectivă: sentimentul perceput de conectare la natură (relatedness to nature)

Datele au fost corelate cu:

• Statutul socioeconomic la nivel de district

• Gradul de urbanizare al zonei de reședință

• Nivelul de bunăstare autoevaluată (well-being)

Rezultate

Rezultatele arată că:

• Cu cât oamenii se simt mai conectați cu natura, cu atât nivelul lor de stare de bine este mai ridicat

• Acest efect este mult mai pronunțat în cartierele urbane cu condiții socioeconomice precare

Interpretări posibile

Autorii explică aceste rezultate prin faptul că:

• Persoanele aflate sub stres crescut (caracteristic locuitorilor din zone defavorizate) beneficiază mai mult de efectele calmante și restaurative ale contactului cu natura

• În schimb, cei din zonele favorizate au acces la alte resurse pentru sănătate și stare de bine (spa, sport, servicii medicale, siguranță sporită etc.), ceea ce face ca efectul naturii să fie relativ mai redus

Implicații pentru politici publice

„Conservarea și extinderea spațiilor verzi, precum și organizarea de evenimente comunitare în cartiere defavorizate pot avea un impact major asupra bunăstării populației”, afirmă Uchiyama.

Un rezultat notabil al studiului a fost că experiența în natură în copilărie a fost un predictor semnificativ al stării de bine la vârsta adultă, sugerând că politicile de echitate în sănătate ar trebui să includă:

• Acces echitabil la spații naturale pentru copii

• Programe educaționale în natură în școli

Concluzii

Cercetarea demonstrează că beneficiile naturii asupra stării de bine nu sunt universale, ci moderate de contextul socioeconomic local. Aceasta are implicații directe pentru:

• Politici urbane și planificare spațială

• Reducerea inegalităților în sănătate mintală și calitatea vieții

• Intervenții în comunități cu risc crescut

Perspective viitoare

Uchiyama și colegii săi continuă cercetarea în cadrul unui proiect internațional care explorează modul în care percepțiile și cunoașterea influențează reziliența și starea de bine în marile orașe din Asia musonică, incluzând Bangkok și Manila. Se dorește evaluarea unor variabile în timp (precum migrarea între zone cu niveluri socioeconomice diferite) pentru a înțelege mai profund relațiile complexe dintre natură, mediu urban și bunăstare.