Consumul de alimente ultraprocesate la vârsta de 3 ani este asociat cu mai multe probleme comportamentale la 5 ani

Un studiu realizat la University of Toronto, în cadrul CHILD Cohort Study, și publicat în JAMA Network Open la 3 martie 2026 a analizat relația dintre consumul de alimente ultraprocesate la vârsta de 3 ani și dezvoltarea comportamentală la 5 ani. Cercetarea arată că un aport mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu simptome comportamentale și emoționale mai accentuate în perioada preșcolară.

Rezumat

• Aproximativ 45,5% din aportul energetic zilnic al copiilor la 3 ani provenea din alimente ultraprocesate.

• Fiecare creștere cu 10% a energiei provenite din alimente ultraprocesate s-a asociat cu scoruri mai mari ale problemelor comportamentale.

• La vârsta de 5 ani, scorurile medii pentru comportament au fost:

  • 44,6 pentru simptome internalizante

  • 39,6 pentru simptome externalizante

  • 41,2 pentru scorul total comportamental.

• Înlocuirea statistică a 10% din energia provenită din alimente ultraprocesate cu alimente minim procesate s-a asociat cu scoruri comportamentale mai mici.

• Băuturile îndulcite artificial sau cu zahăr au prezentat cele mai puternice asocieri cu simptomele comportamentale.

Context

Primii ani de viață reprezintă o perioadă critică pentru dezvoltarea comportamentală și emoțională a copilului. În această etapă pot apărea:

• Simptome internalizante – anxietate, retragere socială, depresie

• Simptome externalizante – agresivitate, hiperactivitate, probleme de conduită

Aceste manifestări timpurii sunt considerate predictori ai problemelor de sănătate mintală din adolescență și maturitate.

În paralel, alimentele ultraprocesate domină alimentația modernă, fiind formulate industrial pentru gust intens, durată mare de păstrare și cost redus. În Canada, acestea furnizează aproximativ 48% din aportul energetic zilnic al copiilor preșcolari.

Studiile anterioare au asociat consumul ridicat de alimente ultraprocesate cu:

• obezitate

• boli cardiometabolice

• simptome depresive și anxioase

Totuși, datele privind efectele asupra dezvoltării comportamentale în copilăria timpurie erau limitate.

Despre studiul actual

Designul studiului

Cercetarea a fost realizată în cadrul CHILD Cohort Study, o cohortă canadiană longitudinală care urmărește sănătatea copiilor încă din perioada prenatală.

Caracteristici principale:

• Tip de studiu: cohortă prospectivă

• Participanți finali: 2077 copii

• Perioada colectării datelor: septembrie 2011 – aprilie 2018

• Analiza statistică: februarie – iulie 2025

Recrutarea cohortelor

Inițial au fost recrutate 3621 femei însărcinate între 2008 și 2012 din patru regiuni canadiene:

• Vancouver

• Edmonton

• Manitoba (Winnipeg, Morden/Winkler)

• Toronto

Au fost incluși copiii:

• din nașteri unice

• cu vârsta gestațională ≥ 34 săptămâni și 4 zile

• fără anomalii congenitale.

După excluderi pentru date incomplete sau valori extreme ale aportului energetic, analiza finală a inclus 2077 participanți.

Caracteristicile populației

• 52,6% băieți (1092 copii)

• 47,4% fete (985 copii)

• 66,2% identificați ca albi

• 23,1% multirasiali

• 10,7% alte grupuri etnice

Caracteristici socioeconomice:

• 80,6% dintre mame aveau studii postliceale

• 57,1% dintre familii aveau venit anual ≥100 000 CAD

• 46% dintre copii aveau frați mai mari

Evaluarea dietei

Consumul alimentar la vârsta de 3 ani a fost evaluat printr-un chestionar de frecvență alimentară cu 112 itemi, completat de îngrijitori.

Alimentele au fost clasificate conform sistemului NOVA, în patru categorii:

• Alimente neprocesate sau minim procesate

• Ingrediente culinare procesate

• Alimente procesate

• Alimente ultraprocesate

Consumul a fost exprimat ca procent din energia totală zilnică.

Subgrupurile principale de alimente ultraprocesate au inclus:

• dulciuri și deserturi

• pâine și cereale

• produse animale procesate

• preparate gata de consum

• băuturi îndulcite

• sosuri și condimente

• gustări sărate

• alternative vegetale procesate

Evaluarea comportamentului

La vârsta de 5 ani, comportamentul copiilor a fost evaluat cu instrumentul validat Child Behavior Checklist (CBCL) pentru copii între 1,5 și 5 ani.

Caracteristici:

• 99 itemi privind simptome comportamentale și emoționale

• scoruri standardizate T-score

• interval 0–100

• scor mai mare = mai multe probleme comportamentale

Domenii analizate:

• simptome internalizante

• simptome externalizante

• scor total comportamental

Covariabile controlate

Analizele au ajustat pentru numeroși factori potențial confuzivi:

• stres matern în sarcină

• consum matern de alimente ultraprocesate

• educația și statutul marital al mamei

• sexul copilului

• etnia

• vârsta gestațională

• alăptarea exclusivă la 6 luni

• numărul de frați

• venitul familial

• locația studiului

• aportul energetic total

• sezonul evaluării

• frecventarea creșei

• activitatea fizică la 5 ani

• indicele de masă corporală la 5 ani.

Au fost efectuate și analize de sensibilitate, incluzând ajustarea pentru:

• zahăr total

• sodiu

• grăsimi saturate

• variația consumului de alimente ultraprocesate între 3 și 5 ani

• timpul petrecut în fața ecranelor.

Rezultate

Consumul de alimente ultraprocesate

La vârsta de 3 ani:

• aport energetic total median: 1488,6 kcal/zi

• 45,5% (±11,6%) din energie provenea din alimente ultraprocesate

• 37,9% (±11,1%) provenea din alimente minim procesate.

Principalele surse de energie din alimente ultraprocesate:

• dulciuri și deserturi: 12,5%

• pâine și cereale: 11,9%

• produse animale procesate: 7,9%

• preparate gata de consum: 6,1%.

Scorurile comportamentale la 5 ani

Valorile medii ale scorurilor CBCL au fost:

• Internalizare: 44,6 ± 9,1

• Externalizare: 39,6 ± 9,4

• Scor total: 41,2 ± 9,0

Asocierea dintre alimentele ultraprocesate și comportament

În analiza ajustată multivariabil:

Pentru fiecare creștere cu 10% a energiei provenite din alimente ultraprocesate:

• Internalizare:
  β = 0,81 (IC 95%: 0,43 – 1,19)

• Externalizare:
  β = 0,47 (IC 95%: 0,08 – 0,87)

• Scor total comportamental:
  β = 0,64 (IC 95%: 0,27 – 1,01)

Asocierile au rămas consistente după ajustarea pentru zahăr, sodiu și grăsimi saturate, sugerând că efectele observate nu sunt explicate exclusiv de acești nutrienți.

Analiza de substituție alimentară

Modelarea statistică a înlocuirii a 10% din energia provenită din alimente ultraprocesate cu alimente minim procesate a arătat:

• Internalizare:
  β = –0,91 (IC 95%: –1,33 – –0,49)

• Externalizare:
  β = –0,49 (IC 95%: –0,93 – –0,06)

• Scor total:
  β = –0,70 (IC 95%: –1,12 – –0,29)

Aceste rezultate sugerează un posibil beneficiu comportamental asociat înlocuirii alimentelor ultraprocesate cu alimente minim procesate.

Analiza subgrupurilor de alimente ultraprocesate

Unele categorii au fost mai puternic asociate cu simptomele comportamentale:

Băuturi îndulcite sau îndulcite artificial

• Internalizare:
  β = 1,76 (IC 95%: 0,53 – 2,98)

• Scor total:
  β = 1,65 (IC 95%: 0,45 – 2,85)

Alte asocieri observate:

• pâine și cereale ultraprocesate
  β = 0,79 pentru internalizare

• preparate gata de consum
  β = 1,11 pentru internalizare

În restul subgrupurilor nu au fost identificate asocieri puternice.

Interpretarea rezultatelor

Autorii subliniază că dimensiunea efectelor este modestă, dar consistentă cu alte studii privind expunerile timpurii și scorurile CBCL.

Chiar și diferențe mici, de 0,3–1 punct, pot influența traiectoria comportamentală ulterioară la nivel populațional.

Concluzii

Acest studiu prospectiv amplu arată că un consum mai mare de alimente ultraprocesate la vârsta de 3 ani este asociat cu mai multe simptome comportamentale și emoționale la vârsta de 5 ani.

Rezultatele sugerează că:

• reducerea alimentelor ultraprocesate

• și înlocuirea lor cu alimente minim procesate

ar putea susține dezvoltarea comportamentală sănătoasă în copilăria timpurie.

Având în vedere că alimentele ultraprocesate reprezintă aproape jumătate din aportul caloric al copiilor preșcolari, chiar și efectele moderate pot avea impact important la nivel populațional.