Consumul de carne de vită slabă în dieta mediteraneană nu crește riscul cardiovascular și menține diversitatea microbiomului intestinal

Un studiu realizat la Pennsylvania State University și publicat în jurnalul Journal of the American Heart Association a analizat relația dintre aportul de carne de vită slabă în cadrul unei diete mediteraneene și nivelul metabolitului TMAO (trimetilamină N-oxid), asociat riscului cardiovascular, la adulți sănătoși.
Deși studiile observaționale au asociat consumul ridicat de carne roșie cu un risc crescut de boală cardiovasculară, aceste concluzii pot fi influențate de factori de confuzie reziduali sau de erori în estimarea aportului alimentar. Dovezile din studiile clinice controlate sugerează că carnea de vită slabă, neprocesată poate fi integrată în modele alimentare sănătoase fără a afecta negativ biomarkerii clasici de risc cardiovascular. Totuși, metabolitul trimetilamină N-oxid (TMAO), derivat din precursori găsiți în alimente de origine animală (colină, carnitină), a fost implicat în ateroscleroză. Rolul dietei generale în modularea TMAO rămâne insuficient înțeles.

Despre studiu

Designul studiului

Acest studiu este o analiză post hoc a unui trial clinic randomizat, controlat, cu design crossover, realizat la Penn State University. Au fost recrutați 30 de participanți adulți sănătoși (vârsta medie 46 ± 12 ani, indice de masă corporală medie 26 ± 3 kg/m²), care au parcurs patru perioade dietetice de câte patru săptămâni, cu o perioadă de washout între ele.

Participanții au primit următoarele diete izocalorice (2000 kcal):

• MED0,5: dietă mediteraneană cu 14 g carne de vită/zi
• MED2,5: dietă mediteraneană cu 71 g carne de vită/zi
• MED5,5: dietă mediteraneană cu 156 g carne de vită/zi
• AAD: dietă americană tipică cu 71 g carne de vită/zi

Dieta mediteraneană a inclus iaurt grecesc, iar dieta americană iaurt convențional, diferind astfel și în compoziția probiotică.

Analize și tehnici utilizate

• Microbiomul fecal a fost analizată prin secvențierea genei 16S rRNA.
• Metaboliții din plasmă, urină și fecale au fost evaluați prin spectrometrie de masă (LC/MS) și rezonanță magnetică nucleară (1H NMR).
• Diversitatea microbiană a fost analizată atât prin indici alfa (Shannon, diversitate filogenetică), cât și beta (Bray-Curtis, Aitchison).
• TMAO și metaboliții săi au fost cuantificați prin metode țintite.

Rezultate

Impactul asupra TMAO

• Concentrațiile plasmatice și urinare de TMAO au fost semnificativ mai mari după dieta AAD comparativ cu dietele MED0,5 și MED2,5 (P < 0,05).
• Nu s-au observat diferențe semnificative între cele trei niveluri de carne de vită din cadrul dietei MED.
• Valorile medii ale TMAO au rămas sub pragul clinic de risc cardiovascular (6,2 μM) în toate dietele.

Diversitatea microbiomului

• Diversitatea microbiomului (indicele Shannon) a fost mai mare după dietele MED0,5 și MED2,5 comparativ cu AAD (P = 0,003–0,005).
• Structura microbiomului (diversitatea beta) a fost semnificativ diferită între diete, în special între AAD și toate cele trei MED (P < 0,01).
• Abundența a 14 tipuri microbiene (ASV) a fost modificată de dietă, dintre care două din genul Lacticaseibacillus au fost crescute în toate dietele MED (consistente cu compoziția iaurtului grecesc).

Predicția și variabilitatea TMAO

• Participanții cu niveluri mari de TMAO au avut o diversitate microbiană mai ridicată (P < 0,05).
• Compoziția microbiomului nu a prezis TMAO în mod consecvent, sugerând că activitatea funcțională microbiană este mai relevantă decât taxonomia.
• Abundența enzimatică microbiană estimată nu a fost diferită între diete, însă o enzimă (trimethylamine-corrinoid protein Co-methyltransferase) a fost invers corelată cu TMAO urinar (P = 0,009).

Concluzii

Acest studiu demonstrează că includerea a până la 156 g/zi de carne de vită slabă într-o dietă mediteraneană nu crește nivelurile de TMAO la adulți sănătoși și nu afectează negativ diversitatea microbiomului intestinal. În schimb, dieta tipic americană cu același aport de carne determină creșteri semnificative ale TMAO. Astfel, contextul alimentar general este esențial pentru interpretarea efectelor cărnii roșii asupra sănătății cardiovasculare.