Consumul de fructe oleaginoase ca gustare între mese reduce poftele alimentare și îmbunătățește calitatea dietei la adulții tineri cu risc metabolic

Consumul de fructe oleaginoase ca gustare între mese reduce poftele alimentare și îmbunătățește calitatea dietei la adulții tineri cu risc metabolic

©

Autor:

Consumul de fructe oleaginoase ca gustare între mese reduce poftele alimentare și îmbunătățește calitatea dietei la adulții tineri cu risc metabolic

Un studiu realizat la Vanderbilt University Medical Center È™i publicat în jurnalul Nutrients la data de 2 decembrie 2025 a analizat relaÈ›ia dintre tipul gustărilor consumate între mese, poftele alimentare È™i calitatea dietei la adulÈ›i tineri cu factori de risc pentru sindrom metabolic. Cercetarea arată că înlocuirea gustărilor tipice bogate în carbohidraÈ›i cu un amestec de fructe oleaginoase este asociată cu reducerea poftelor pentru alimente dulci È™i cu o îmbunătățire semnificativă a calității globale a dietei.

Context

Gustările consumate între mese reprezintă o componentă tot mai importantă a aportului energetic zilnic, în special în rândul adulÈ›ilor tineri. În ultimele decenii, aportul caloric provenit din gustări a crescut semnificativ, în paralel cu creÈ™terea prevalenÈ›ei obezității È™i a sindromului metabolic. Majoritatea gustărilor frecvent consumate – prăjituri, biscuiÈ›i, produse de patiserie, îngheÈ›ată sau bomboane – sunt bogate în zaharuri simple È™i grăsimi saturate È™i contribuie puÈ›in la calitatea nutriÈ›ională a dietei.

Datele observaÈ›ionale din studiile National Health and Nutrition Examination Surveys au arătat că persoanele care consumă fructe oleaginoase ca gustare au un aport mai mare de vitamine, minerale, fibre alimentare È™i acizi graÈ™i nesaturaÈ›i, precum È™i scoruri mai ridicate ale indicelui de alimentaÈ›ie sănătoasă. În paralel, poftele alimentare – definite ca dorinÈ›e intense pentru anumite alimente – sunt frecvente la adulÈ›ii tineri È™i se asociază cu un consum crescut de alimente dense energetic È™i sărace nutriÈ›ional, de regulă sub formă de gustări. Aceste pofte sunt influenÈ›ate de circuite cerebrale de recompensă, hormoni gastrointestinali È™i preferinÈ›e senzoriale învățate, iar intensitatea lor se corelează cu o calitate mai scăzută a dietei.

În acest context, existau puÈ›ine studii intervenÈ›ionale randomizate care să evalueze dacă înlocuirea gustărilor obiÈ™nuite cu fructe oleaginoase poate influenÈ›a poftele alimentare, frecvenÈ›a consumului anumitor alimente È™i calitatea globală a dietei.

Programări cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Despre studiul actual

Design și participanți

Studiul a fost conceput ca un trial randomizat, paralel, cu orbire simplă, desfășurat pe o perioadă de 16 săptămâni. Au participat 84 de adulÈ›i tineri, cu vârsta medie de 28,5 ± 4,3 ani, care prezentau cel puÈ›in un factor de risc pentru sindrom metabolic. Indicele de masă corporală mediu a fost de 28,4 ± 3,7 kilograme pe metru pătrat, iar aproximativ 36% dintre participanÈ›i aveau doi sau mai mulÈ›i factori de risc metabolic.

ParticipanÈ›ii au fost recrutaÈ›i în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2023 È™i au fost supuÈ™i iniÈ›ial unei perioade de două săptămâni de run-in, cu o dietă standardizată, eucalorică, fără produse din fructe oleaginoase È™i cu gustări bogate în carbohidraÈ›i. Ulterior, aceÈ™tia au fost randomizaÈ›i în două grupuri:

  • grupul care a consumat fructe oleaginoase ca gustări între mese

  • grupul care a consumat gustări tipice bogate în carbohidraÈ›i

Intervenția nutrițională

Gustările au fost consumate de două ori pe zi, reprezentând 15–20% din necesarul energetic zilnic, calculat individual pe baza ratei metabolice de repaus È™i a nivelului de activitate fizică.

Gustările cu fructe oleaginoase au constat într-un amestec de 33,5 grame de migdale, nuci, nuci pecan, nuci de macadamia, alune de pădure, fistic È™i caju, toate crude È™i nesărate. Gustările bogate în carbohidraÈ›i au inclus covrigei nesăraÈ›i, biscuiÈ›i simpli, biscuiÈ›i graham È™i batoane tip cereale. Cele două tipuri de gustări au fost comparabile ca aport energetic, proteic, de fibre È™i sodiu.

Participanții au beneficiat de consiliere nutrițională bilunară realizată de dieteticieni autorizați, iar aderența a fost monitorizată prin jurnale alimentare, rechemări alimentare de 24 de ore, determinări urinare și analize ale acizilor grași plasmatici.

Evaluări și analize

Au fost evaluate:

  • Poftele alimentare, prin Food Craving Inventory, care cuantifică frecvenÈ›a poftelor pentru 28 de alimente

  • FrecvenÈ›a consumului de alimente, prin chestionarul Rapid Eating Assessment for Participants

  • Calitatea dietei, prin Healthy Eating Index 2015, cu scor total de la 0 la 100

  • Aportul alimentar, prin metoda rechemării alimentare multiple-pass pe 24 de ore

  • Hormonii de reglare a apetitului, inclusiv grelina È™i peptidul asemănător glucagonului de tip 1

  • SenzaÈ›iile de foame È™i saÈ›ietate, prin scale vizuale analogice

Analizele statistice au inclus teste pentru modificări intra-grup și inter-grup, corelații și modele de regresie multivariată.

Rezultate

Modificări ale poftelor alimentare

După 16 săptămâni, participanÈ›ii care au consumat fructe oleaginoase au prezentat scăderi semnificative ale poftelor pentru mai multe alimente bogate în zaharuri È™i grăsimi:

  • biscuiÈ›i: −0,63 ± 1,03

  • brownies: −0,45 ± 0,71

  • gogoÈ™i: −0,40 ± 0,90

  • îngheÈ›ată: −0,55 ± 1,08

  • bomboane: −0,33 ± 0,92

  • pizza È™i chipsuri, cu reduceri mai modeste, dar semnificative statistic

Scorurile totale pentru subscalele de alimente dulci È™i de tip fast-food au scăzut semnificativ doar în grupul cu fructe oleaginoase. În plus, 12,5% mai puÈ›ini participanÈ›i din acest grup au raportat preferință pentru gustul dulce la finalul intervenÈ›iei.

Frecvența consumului alimentar

Reducerea poftelor s-a asociat cu:

  • scăderea frecvenÈ›ei consumului de deserturi congelate

  • scăderea frecvenÈ›ei gustărilor sărate

  • creÈ™terea frecvenÈ›ei alimentelor bogate în proteine, în special din surse marine È™i vegetale

În contrast, grupul cu gustări bogate în carbohidraÈ›i a prezentat doar o scădere a consumului de fructe, fără alte modificări favorabile.

Hormonii apetitului și aportul energetic

În grupul cu fructe oleaginoase s-a observat o creÈ™tere semnificativă a nivelurilor totale de peptid asemănător glucagonului de tip 1, corelată invers cu poftele pentru prăjituri, brownies, bomboane È™i îngheÈ›ată. Nu au existat modificări semnificative ale senzaÈ›iilor subiective de foame sau saÈ›ietate È™i nici ale greutății corporale.

În grupul cu gustări bogate în carbohidraÈ›i, aportul energetic a crescut cu 349 kilocalorii pe zi, iar greutatea corporală a crescut în medie cu 0,78 kilograme.

Calitatea dietei

Scorul total al indicelui de alimentaÈ›ie sănătoasă a crescut cu 10 puncte, reprezentând o îmbunătățire de aproximativ 19% în grupul cu fructe oleaginoase. CreÈ™terea a fost determinată în principal de:

  • aport mai mare de alimente bogate în proteine

  • aport crescut de acizi graÈ™i mono- È™i polinesaturaÈ›i

Modelele de regresie au arătat că 50% din variaÈ›ia scorului total a fost explicată de creÈ™terea consumului de fructe oleaginoase È™i de reducerea gustărilor sărate È™i a aportului de sodiu. Nicio modificare semnificativă a calității dietei nu a fost observată în grupul cu gustări bogate în carbohidraÈ›i.

Concluzii

Înlocuirea gustărilor obiÈ™nuite bogate în carbohidraÈ›i cu fructe oleaginoase a dus la reducerea poftelor alimentare, în special pentru alimente dulci È™i dense energetic, È™i la o îmbunătățire clinic relevantă a calității dietei la adulÈ›ii tineri cu risc metabolic. Prin diminuarea poftelor È™i a frecvenÈ›ei consumului de alimente sărace nutriÈ›ional, consumul de fructe oleaginoase ca gustare între mese poate reprezenta o strategie simplă, aplicabilă în viaÈ›a reală, pentru optimizarea alimentaÈ›iei È™i protejarea sănătății metabolice. Rezultatele susÈ›in integrarea acestei abordări în recomandările nutriÈ›ionale È™i programele de promovare a sănătății, cu menÈ›iunea că sunt necesare studii mai ample È™i de durată mai lungă pentru evaluarea sustenabilității efectelor.


Data actualizare: 15-12-2025 | creare: 15-12-2025 | Vizite: 152
Bibliografie
Lillegard, K., Widmer, A., Koethe, J. R., & Silver, H. J. (2025). Consuming Tree Nuts Daily as Between-Meal Snacks Reduces Food Cravings and Improves Diet Quality in American Young Adults at High Metabolic Syndrome Risk. Nutrients, 17(23). DOI: 10.3390/nu17233778, https://www.mdpi.com/2072-6643/17/23/3778

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/man-with-nuts-cutting-board_3397598.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Paradox alimentar la preÈ™colar: cu cât mănâncă mai mult la masa principală, cu atât mai calorică va fi gustarea dintre mese
  • Gustările reprezintă aproape un sfert din calorii È™i o treime din zahărul consumat zilnic de adulÈ›ii din SUA
  • Pentru o gustare sănătoasă cu fructe, ce să alegi?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum