Controlul glicemic influențează învățarea preferințelor alimentare, nu greutatea corporală
Autor: Airinei Camelia

Un studiu realizat de cercetători de la Fralin Biomedical Research Institute at Virginia Tech, publicat în Physiology & Behavior, evidenÈ›iază rolul controlului glicemic în formarea preferinÈ›elor alimentare bazate pe experienÈ›e post-ingestive, într-un proces denumit învățare gust-nutrient. În mod surprinzător, indicatorii antropometrici precum indicele de masă corporală nu au influenÈ›at acest proces.
Formarea preferinÈ›elor alimentare este un proces complex influenÈ›at atât de gust, cât È™i de semnalele provenite din tractul digestiv după ingestie. Aceste semnale, transmise de la intestin la creier, au fost intens studiate la animale, însă în studiile umane aceste mecanisme sunt greu de izolat, din cauza istoricului alimentar variabil È™i a preferinÈ›elor preexistente.
Studiul actual aduce dovezi că factorii metabolici, È™i nu greutatea corporală, joacă un rol important în modul în care indivizii învață să prefere anumite alimente în funcÈ›ie de aportul energetic asociat acestora.
Despre studiu
Cercetarea s-a bazat pe analiza datelor cumulate din două studii preliminare similare, implicând 26 de participanÈ›i din sud-vestul Virginiei. Obiectivul a fost evaluarea învățării gust-nutrient utilizând arome neobiÈ™nuite pentru participanÈ›i: acerola, afin, horchata, lulo, yuzu, papaya, musetel, aloe vera, mamey si maqui berry.
Metodologia a inclus următoarele etape:
- Evaluarea familiarității și plăcerii pentru cele 10 arome.
- Selecția a două arome mai puțin cunoscute și mai puțin plăcute pentru fiecare participant.
- Crearea a două băuturi aromate, identice ca nivel de dulceață, una cu zahăr (cu calorii) È™i una cu îndulcitor artificial (fără calorii).
- Consumul acestor băuturi în regim controlat acasă timp de mai multe săptămâni.
- Testarea preferinÈ›elor după o perioadă în care ambele băuturi au fost servite cu îndulcitor artificial (fără aport energetic), pentru a izola efectul învățării post-ingestive.
Ipoteza cercetătorilor a fost că participanÈ›ii vor dezvolta o preferință pentru aroma asociată cu aportul energetic, chiar È™i atunci când zahărul era înlocuit ulterior.
Rezultate
Rezultatele au confirmat în parte ipoteza iniÈ›ială: unii participanÈ›i au învățat să prefere aroma asociată cu aportul caloric anterior, în ciuda absenÈ›ei zahărului la testarea finală. Acest lucru indică faptul că mecanismele post-ingestive, nu gustul propriu-zis, au contribuit la formarea preferinÈ›ei.
Cu toate acestea, răspunsurile individuale au variat considerabil. Analiza datelor a arătat că:
- Indicele de masă corporală, raportul talie-È™old È™i circumferinÈ›a taliei nu au fost corelate cu preferinÈ›ele alimentare învățate.
- Parametrii metabolici precum glucoza à jeun È™i hemoglobina glicozilată (HbA1c) au fost negativ corelaÈ›i cu capacitatea de a învăța preferinÈ›e alimentare prin asocierea cu nutrienÈ›i.
- Persoanele cu valori mai ridicate, dar în limite normale ale glicemiei È™i HbA1c au fost mai puÈ›in susceptibile să prefere aroma asociată cu aport energetic.
Aceste rezultate sugerează o disfuncÈ›ie potenÈ›ială în semnalizarea intestin-creier la indivizii cu un control glicemic mai puÈ›in eficient, chiar în absenÈ›a unui diagnostic de diabet sau prediabet.
Concluzii
Studiul evidenÈ›iază faptul că metabolismul glucidic influenÈ›ează alegerile alimentare într-un mod subtil, dar semnificativ, independent de greutatea corporală. Chiar È™i în rândul persoanelor cu indice de masă corporală normal È™i fără disfuncÈ›ii metabolice evidente, variaÈ›iile în controlul glicemic pot afecta formarea preferinÈ›elor alimentare.
Aceste concluzii au implicaÈ›ii importante pentru dezvoltarea strategiilor personalizate de prevenÈ›ie È™i tratament în obezitate È™i comportamente alimentare:
- Strategiile terapeutice ar trebui să ia în considerare diferenÈ›ele fenotipice metabolice È™i nu doar masa corporală.
- Este necesară o înÈ›elegere mai profundă a semnalizării intestin-creier în reglarea comportamentului alimentar.
- IntervenÈ›iile comportamentale sau farmacologice pot fi optimizate în funcÈ›ie de profilul metabolic al individului.
Studiul subliniază importanÈ›a explorării mecanismelor care stau la baza alegerilor alimentare, deschizând noi direcÈ›ii de cercetare în nutriÈ›ie comportamentală È™i neuroÈ™tiinÈ›e ale gustului.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Permeabilitatea intestinului subțire - direct implicată în retinopatia diabetică
- O cană de leguminoase pe zi, beneficii clare pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică la persoanele cu prediabet
- Copiii persoanelor cu speranțe de viață excepționale au un risc redus de a dezvolta diabet de tip 2
- Mijloacele prin care singurătatea ar putea duce la apariția diabetului
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni