Copiii şi adolescenţii, victime ale reclamelor online pentru produse dăunătoare; sunt necesare reglementări (raport ONU)

Copiii şi adolescenţii sunt ''bombardaţi'' cu reclame pe reţelele de socializare care promovează produse dăunătoare, de la alimente de tip fast-food la tutun şi alcool, potrivit unui raport susţinut de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi publicat miercuri, care subliniază necesitatea adoptării unor reglementări în acest domeniu, informează Reuters şi AFP.

Agenţiile de publicitate vând giganţilor tehnologici informaţii despre copii, obţinute prin intermediul jocurilor electronice, a precizat autorul principal al raportului, Anthony Costello.

"Copiii au dreptul să nu fie bombardaţi în fiecare zi cu reclame pe telefoanele mobile sau să fie victimele furtului de date...", a precizat Costello, profesor de sănătate globală şi sustenabilitate la University College London.

"La nivel global, publicitatea dăunătoare este îndreptată spre copii, în special cea asociată cu lucruri care le vor afecta dezvoltarea şi sănătatea - cum ar fi încurajarea consumului de zahăr, de alimente fast-food, tutun, alcool, jocuri pe calculator şi jocuri de noroc", a declarat Costello în cadrul unei conferinţe de presă.

Este necesară adoptarea unor reglementări pentru protejarea tinerilor de ''utilizarea necorespunzătoare a datelor personale'', se mai arată în raport.

În unele ţări, copiii vizionează anual până la 30.000 de reclame televizate, iar expunerea tinerilor la publicitate pentru ţigarete electronice în Statele Unite a atins cote alarmante, potrivit raportului. În Brazilia, China, India şi Nigeria, două treimi dintre copiii de cinci şi şase ani care au participat la sondaj pot recunoaşte logo-ul a cel puţin unei mărci de ţigări.

"Dar cred că cel mai mare pericol este tendinţa din publicitatea de pe reţelele de socializare şi direcţionarea bazată pe algoritmi", spune Costello.

Multe jocuri ''sunt realizate de fapt de companii de publicitate care vor vinde apoi, fără permisiune, toate datele referitoare la acei copii către marile companii (din domeniul tehnologiei)...'', a mai spus acesta.

CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, le-a spus liderilor globali şi celor din domeniul securităţii reuniţi sâmbătă la Munchen că mediul online ar trebui reglementat folosind un sistem situat între regulile existente din domeniul telecomunicaţiilor şi cele din industriile media.

Expunerea copiilor la marketingul pentru mâncare nesănătoasă şi băuturi îndulcite este asociat cu achiziţionarea alimentelor nesănătoase, cu supraponderabilitatea şi obezitatea, se mai precizează în raport.

Numărul copiilor şi adolescenţilor obezi a crescut de 11 ori, de la 11 milioane în 1975 la 124 de milioane în 2016, potrivit raportului.

OMS a anunţat în octombrie 2016 că guvernele ar trebui să instituie taxe la băuturile care conţin zahăr pentru a combate epidemia globală de obezitate şi diabet, recomandări pe care, la vremea respectivă, industria le-a respins considerându-le ''discriminatorii'' şi ''nefondate.''

Raportul, intitulat "Un viitor pentru copiii lumii?", identifică şi schimbările climatice drept o ameninţare iminentă pentru populaţia tânără.

Documentul a fost realizat de o comisie formată din peste 40 de experţi, întrunită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi jurnalul medical The Lancet.

Grupul de experţi a construit un nou indice care măsoară şansele copiilor de a se dezvolta, folosind date din 180 de ţări (indicatori referitori la mortalitate, starea de sănătate, nutriţie, educaţie), potrivit AFP. Conform clasamentului realizat folosind acest indice, ţările dezvoltate ocupă primele poziţii: Norvegia, urmată de Coreea de Sud, Olanda şi Franţa. La coada clasamentului se află ţări din Africa subsahariană: Republica Centrafricană, Ciad, Somalia şi Niger.

Autorii raportului scot în evidenţă măsurile de ''durabilitate'' (evoluţia emisiilor de CO2, inegalitatea veniturilor) şi subliniază că ''deşi multe ţări cu venituri ridicate au un scor foarte bun în ceea ce priveşte indexul dezvoltării, sunt pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce priveşte contribuţia la durabilitate ecologică''.

Printre ameninţările care planează asupra sănătăţii generaţiilor viitoare, raportul evocă în primul rând poluarea atmosferică şi ''intensificarea ameninţărilor climatice''.

"Dacă încălzirea globală va depăşi 4 grade Celsius până în 2100, aşa cum estimează previziunile actuale, vor urma consecinţe sanitare dezastruoase pentru copii, din cauza creşterii nivelului oceanelor, a valurilor de caniculă, a proliferării unor boli precum malaria şi febra Dengue, precum şi a malnutriţiei".