Coronavirus: Vaccinul rusesc Sputnik-V declanşează o reacţie imunitară (The Lancet)

Un studiu preliminar apărut vineri în revista medicală The Lancet arată că vaccinul Sputnik-V, aflat în curs de dezvoltare în Rusia împotriva noului coronavirus, a declanşat o reacţie imunitară în rândul tuturor voluntarilor care au participat la studii clinice în faze incipiente şi nu a cauzat efecte indezirabile grave, fapt afirmat în urmă cu o lună şi de guvernul rus, care nu publicase însă datele aferente acestor cercetări, informează AFP şi Reuters.

Aceste rezultate nu dovedesc deocamdată că vaccinul rusesc asigură o protecţie eficientă împotriva infectării cu noul coronavirus, aspect ce va trebui să fie demonstrat prin studii mai ample, au subliniat experţii în medicină.

Pe 11 august, autorităţile ruse au anunţat intrarea vaccinului lor potenţial în faza 3 - care este şi ultima - a studiilor clinice şi intenţia lor de a îl omologa încă din luna septembrie, fără să mai aştepte rezultatele furnizate de faza finală a acestor teste, care sunt realizate "pe mai multe mii de persoane".

După anunţul din luna august, mai mulţi cercetători şi anumite ţări, precum Germania, au exprimat dubii legate de eficienţa şi siguranţa vaccinului rusesc, în special din cauza absenţei datelor publice referitoare la testele realizate. Experţii occidentali au avertizat împotriva folosirii vaccinului din Rusia până când toate testele şi etapele internaţionale de certificare nu vor fi îndeplinite.

Însă, după ce rezultatele primelor teste au fost publicate vineri pentru prima dată într-o revistă ştiinţifică prestigioasă şi după ce studiul de fază 3 a debutat săptămâna trecută în Rusia pe un eşantion de 40.000 de persoane, un oficial de rang înalt din administraţia rusă a spus că ţara lui a reuşit să demonteze astfel criticile venite din străinătate.

Vaccinul Sputnik-V - denumit astfel pentru a aduce un omagiu primului satelit artificial din lume, lansat de fosta U.R.S.S. - se bazează pe doi compuşi diferiţi, administraţi prin două injecţii succesive, la un interval de trei săptămâni, detaliază articolul publicat vineri în revista britanică The Lancet.

Este vorba despre vaccinuri "cu vector viral": ele utilizează ca suport două adenovirusuri umane (familie de virusuri comune), transformate şi adaptate pentru a combate maladia COVID-19.

Două teste de mică amploare, realizate cu două formule diferite ale vaccinului Sputnik-V, au fost efectuate pe un eşantion total de 76 de voluntari adulţi care aveau o stare de sănătate bună.

Autorii testelor au ajuns la concluzia că fiecare dintre cele două componente ale vaccinului nu a cauzat "efecte indezirabile grave" şi că administrarea succesivă a celor doi compuşi "determină sinteza de anticorpi" pentru 100% dintre participanţi.

 

Sursa foto: The Lancet / Twitter

---

Cele două studii au fost realizate între 18 iunie şi 3 august de cercetători de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Apărării din Rusia şi au fost finanţate de Ministerul rus al Sănătăţii.

 

Sursa foto: The Lancet / Twitter

---

Kirill Dmitriev, directorul Fondului Rusesc pentru Investiţii Directe (RDIF), a anunţat că cel puţin 3.000 de persoane au fost deja recrutate pentru faza 3 a studiului clinic pentru vaccinul Sputniv-V, care a debutat săptămâna trecută, şi că primele rezultate sunt aşteptate în octombrie sau noiembrie.

Cursa pentru dezvoltarea unui vaccin

Guvernele lumii şi marile companii farmaceutice se întrec într-o veritabilă cursă internaţională ce vizează dezvoltarea unui vaccin care să pună capăt pandemiei de COVID-19, maladia care a infectat deja aproximativ 26 de milioane de oameni şi a cauzat peste 850.000 de decese pe plan mondial.

Potrivit OMS, un total de 176 de vaccinuri potenţiale sunt în curs de dezvoltare în lume, dintre care 34 au intrat în etapa studiilor clinice, fapt care înseamnă că au început să fie testate pe oameni. Dintre acestea, opt au ajuns în faza 3, care este cea mai avansată.

Studiile clinice de fază 3 sunt realizate de zeci de mii de participanţi şi mai multe companii farmaceutice, inclusiv grupul britanic AstraZeneca şi grupurile americane Moderna şi Pfizer, se aşteaptă să afle înainte de sfârşitul acestui an dacă vaccinurile lor potenţiale dezvoltate împotriva maladiei COVID-19 sunt eficiente şi sigure.

Revista The Lancet afirmă că testele clinice de fază 1 şi 2 realizate în Rusia sugerează că vaccinul Sputnik-V a produs o reacţie pozitivă la nivelul unor structuri din componenţa sistemului imunitar, denumite celule T.

Oamenii de ştiinţă analizează cu atenţie în această perioadă rolul jucat de celulele T în combaterea infecţiilor cu noul coronavirus, iar o serie de descoperiri recente au arătat că aceste celule asigură o protecţie mai îndelungată în comparaţie cu anticorpii.

Vaccinul rusesc, dezvoltat de Institutul Gamaleya din Moscova, este administrat în două doze, fiecare bazându-se pe vectori diferiţi, care provoacă de obicei răceli comune: adenovirusurile umane Ad5 şi Ad26.

Anumiţi experţi consideră însă că folosirea acestui mecanism de administrare ar putea face vaccinul rusesc anti-COVID19 mai puţin eficient, întrucât mulţi oameni au fost deja expuşi la adenovirusul Ad5 şi au dezvoltat imunitate faţă de acesta.

În China şi în Statele Unite, aproximativ 40% dintre locuitori prezintă niveluri ridicate de anticorpi proveniţi în urma unei expuneri anterioare la Ad5. În Africa, acest procent ar putea ajunge la 80%, potrivit experţilor.

Denis Logunov, unul dintre dezvoltatorii vaccinului rusesc de la Institutul Gamaleya, a declarat pentru Reuters că Sputnik-V foloseşte o doză suficient de puternică de Ad5 pentru a depăşi orice imunitate anterior dobândită, fără să compromită siguranţa vaccinului.

Doza de rapel, bazată pe un adenovirus mai rar, Ad26, asigură vaccinului rusesc un suport mai amplu, deoarece probabilitatea unei imunităţi ample la ambele tipuri de virus în rândul populaţiei globale este minimă.

Rusia a anunţat că intenţionează să producă între 1,5 milioane şi 2 milioane de doze în fiecare lună pentru vaccinul său potenţial împotriva COVID-19 înainte de sfârşitul anului 2020 şi că va creşte apoi gradual producţia până la 6 milioane de doze pe lună.