COVID-ul de lungă durată se asociază cu o tulburare atipică de ritm cardiac

Un studiu realizat de cercetătorii de la Karolinska Institutet și publicat în revista Circulation: Arrhythmia and Electrophysiology arată că aproape o treime dintre persoanele cu long COVID dezvoltă sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP). Afecțiunea, caracterizată printr-o creștere anormală a ritmului cardiac la trecerea din poziția culcat în picioare, afectează în special femeile de vârstă mijlocie, anterior sănătoase.
Sindromul tahicardiei ortostatice posturale este o tulburare autonomă în care ritmul cardiac crește excesiv la schimbarea poziției corpului. Aceasta provoacă intoleranță ortostatică, cu simptome precum amețeli, oboseală accentuată, palpitații și dificultăți de concentrare. Aceste manifestări sunt frecvent întâlnite și la pacienții cu long COVID, ceea ce a condus la ipoteza unei legături între cele două condiții.

Deși studii mai mici publicate după anul 2021 au sugerat o asociere între long COVID și STOP, noul studiu suedez reprezintă cea mai amplă analiză realizată până în prezent, oferind o imagine detaliată asupra prevalenței, caracteristicilor clinice și impactului funcțional al acestei tulburări.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 467 de pacienți cu long COVID sever, toți netratați anterior în spital pentru infecția acută cu SARS-CoV-2. Criteriile de includere au presupus simptomatologie persistentă și incapacitate de muncă de cel puțin 50%, la aproximativ 12 luni de la episodul acut.

Dintre participanți, 91% erau femei de vârstă mijlocie, anterior sănătoase și active fizic. Evaluarea clinică a inclus teste fizice standardizate și chestionare privind starea de sănătate. Persoanele cu suspiciune de STOP au fost ulterior examinate de un cardiolog prin:

ECG pe 48 de ore,
test de înclinare (head-up tilt test),
test de ridicare activă (Active Stand Test).

Diagnosticul de STOP a fost stabilit conform criteriilor internaționale: creștere a frecvenței cardiace cu peste 30 de bătăi/minut la ridicarea din poziția culcat, în absența unei scăderi semnificative a tensiunii arteriale.

Rezultate

Studiul a arătat că 31% dintre participanți au fost diagnosticați cu STOP, 27% au avut simptome compatibile, dar nu au îndeplinit criteriile complete, iar 42% nu au prezentat semne clinice de STOP.

Analiza comparativă a demonstrat că pacienții cu STOP:

au fost mai tineri (vârsta medie de 40 de ani față de 44 și 47 de ani în celelalte grupuri, p ≤ 0,001);
au avut o activitate fizică semnificativ redusă, conform scalei Frändin-Grimby (p = 0,001);
au prezentat ritmuri cardiace mai mari atât în timpul, cât și după testul de mers de 6 minute;
au parcurs distanțe semnificativ mai scurte în același test (448 m față de 472 m și 509 m, p ≤ 0,001);
au raportat o calitate a vieții semnificativ mai redusă legată de sănătate.

În mod interesant, distribuția simptomelor generale (oboseală, „ceață mentală”, amețeli) nu a diferit semnificativ între grupurile cu și fără STOP, sugerând o suprapunere clinică importantă în cadrul sindromului long COVID.

Implicații clinice și concluzii

Autorii subliniază că STOP poate fi diagnosticat prin teste simple și ieftine, accesibile la toate nivelurile de asistență medicală. Identificarea precoce este esențială, deoarece există tratamente capabile să amelioreze simptomele și să îmbunătățească calitatea vieții pacienților.

Potrivit prof. asociat Judith Bruchfeld, coordonatoarea studiului, „este important ca pacienții cu long COVID care prezintă creșteri accentuate ale ritmului cardiac la schimbarea poziției, însoțite de amețeli, oboseală și dificultăți de concentrare, să fie evaluați pentru posibilitatea existenței sindromului STOP”.

Următorul pas al echipei de la Karolinska Institutet constă în urmărirea pe o perioadă de 4–5 ani a pacienților incluși, precum și extinderea cercetării către cei care au fost spitalizați pentru COVID-19, pentru a evalua evoluția funcțională și gradul de recuperare pe termen lung.

Concluzie

Studiul demonstrează că sindromul tahicardiei ortostatice posturale reprezintă o manifestare frecventă a long COVID, afectând în special femeile tinere și de vârstă mijlocie. Rezultatele susțin necesitatea screeningului sistematic pentru STOP în cadrul pacienților cu long COVID simptomatic, întrucât diagnosticul corect și tratamentul adecvat pot contribui semnificativ la recuperarea acestora și la reducerea impactului funcțional al bolii.

Studiul a fost realizat în colaborare cu Karolinska University Hospital și a fost finanțat de Swedish Research Council și Swedish Heart-Lung Foundation.

Data actualizare: 06-10-2025 | creare: 06-10-2025 | Vizite: 94

Bibliografie

Björnson, M., et al. (2025). Prevalence and Clinical Impact of Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome in Highly Symptomatic Long COVID. Circulation Arrhythmia and Electrophysiology. https://doi.org/10.1161/circep.124.013629

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Riscul de tromboză venoasă este mai mare la pacienții cu SARS-CoV-2 decât la persoanele vaccinate

Un studiu efectuat de o echipă de cercetători spanioli a arătat că atât vaccinurile bazate pe acidul ribo...

Copiii produc anticorpi diferiți ca răspuns la infecția cu SARS-CoV-2

Potrivit unui nou studiu din Columbia, în comparație cu adulții, copiii produc anticorpi diferiți ca răspuns l...

Efectele COVID-19 asupra sănătății rinichilor

Virusul care cauzează COVID-19 poate infecta și se poate replica în celulele renale umane, dar acest lucru nu du...

Sportivii tineri prezintă rar simptome persistente de COVID-19, constată un studiu amplu
Beneficiile vaccinării anti-SARS-CoV2 mai întâi în cadrul personalului medical
Numărul de asistenți și de medici dintr-un spital, un predictor al rezultatelor pacienților cu COVID-19
Oamenii de știință au reușit să identifice ordinea simptomelor COVID-19 și implicațiile sale

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Long covid sau sindromul post-Covid-19

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Scăderea performanței cardiace, o potențială cauză pentru dispneea observată la pacienții cu COVID-19 lung

Pacienții vindecați de COVID-19 care continuă să prezinte dificultăți de respirație în timpul activit�...

Vaccinarea poate reduce riscul de long COVID-19

Un studiu de cohortă la nivel comunitar arată modificări importante în traiectoria simptomelor de lungă d...

92% dintre pacienții cu COVID-19 sever prezintă simptome ale bolii la un an de la externare

Un studiu de cohortă privind traseele de îngrijire ulterioară COVID-19 și rezultatele pe termen lung în cadrul...

7 din 10 pacienți internați cu COVID-19 continuă să prezinte simptome la un an distanță

O singură doză de vaccin ARNm nu reduce riscul potențial de a dezvolta simptome pe termen lung în urma COVID-19

O nouă evaluare a severității asupra calității vieții ale simptomelor persistente a noului SARS-CoV-2

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum