Creșterea numărului de pași zilnici este asociată cu reducerea riscului de depresie [meta-analiză]
![Creșterea numărului de pași zilnici este asociată cu reducerea riscului de depresie [meta-analiză]](https://www.romedic.ro/arata_img.php?img=48887.jpg&w=420&h=&cale=/uploadart/ghid)
Un studiu recent publicat în JAMA Network Open arată că activitatea fizică măsurată prin numărul de paÈ™i zilnici poate avea un impact semnificativ asupra reducerii simptomelor depresive. Studiul, condus de o echipă de cercetători din Spania È™i America de Sud, analizează date din 33 de studii observaÈ›ionale È™i subliniază rolul mersului pe jos ca strategie accesibilă de promovare a sănătății mintale.
Contextul studiului
Depresia reprezintă o provocare majoră la nivel global, afectând calitatea vieÈ›ii È™i fiind dificil de prevenit È™i tratat. În timp ce factorii biologici È™i de stil de viață contribuie la apariÈ›ia depresiei, activitatea fizică a fost identificată ca un comportament modificabil ce poate reduce riscul de apariÈ›ie a acestei afecÈ›iuni.
Studii anterioare au demonstrat efectele protectoare ale activității fizice împotriva depresiei, însă majoritatea cercetărilor s-au bazat pe date auto-raportate, susceptibile la erori. Tehnologiile moderne, cum ar fi dispozitivele purtabile, permit acum măsurarea obiectivă a activității fizice, oferind date mai precise privind numărul de paÈ™i zilnici.
Descrierea studiului
Cercetătorii au realizat o revizuire sistematică și o meta-analiză pentru a evalua relația dintre numărul de pași zilnici și depresie la adulți. Studiul a inclus:
- 33 studii observaționale (27 transversale și 6 longitudinale) cu peste 96.000 de participanți la nivel global.
- Date obținute prin dispozitive precum pedometre, accelerometre sau smartphone-uri pentru măsurarea pașilor.
- Evaluarea depresiei prin diagnostice clinice sau scale de simptomatologie.
Analizele statistice au inclus corelaÈ›ii È™i raporturi de risc, iar studiul a explorat variaÈ›ii în funcÈ›ie de vârstă, sex È™i tipul dispozitivului utilizat.
Rezultatele studiului
Studiul a identificat o relaÈ›ie clară între un număr mai mare de paÈ™i zilnici È™i reducerea simptomelor depresive. Cele mai importante concluzii includ:
- Persoanele care mergeau peste 5.000 de pași pe zi prezentau mai puține simptome depresive comparativ cu cele care mergeau mai puțin.
- Un număr de pași de peste 7.500 pe zi era asociat cu o reducere și mai mare a simptomelor depresive.
- Pentru fiecare 1.000 de pași suplimentari pe zi, riscul de depresie scădea cu 9%.
- Participanții care mergeau cel puțin 10.000 de pași zilnic au demonstrat cele mai puternice asocieri pozitive cu sănătatea mintală.
Analize suplimentare
- Consistență între grupuri: Beneficiile mersului pe jos au fost observate la diferite grupe de vârstă È™i sexe, subliniind aplicabilitatea universală a activității fizice pentru sănătatea mintală.
- RobusteÈ›ea rezultatelor: Analizele de sensibilitate au confirmat validitatea descoperirilor, deÈ™i variabilitatea în metodele de măsurare a introdus o anumită eterogenitate.
Concluzii și implicații pentru sănătatea publică
Studiul sugerează că mersul pe jos este o strategie simplă È™i accesibilă pentru promovarea sănătății mintale. Prin urmare, încorporarea obiectivelor de activitate fizică în intervenÈ›iile pentru sănătatea mintală ar putea avea un impact semnificativ în reducerea riscului de depresie.
JAMA Network Open, 7(12), e2451208–e2451208.
doi:10.1001/jamanetworkopen.2024.51208
https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2828073
Image by wayhomestudio on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Mersul pe jos este chiar mai eficient decât se credea pentru a ne prelungi durata de viață
- Femeile pot arde grăsimi chiar și după menopauză
- Temperaturile ridicate ar putea crește riscul de avort spontan
- Nivelurile reduse de poluare cauzează peste 5,5 milioane de decese anual: mult peste estimările Organizației
- Evoluarea mersului dupa o fractura
- Parapareza, mers dificil, blocare muschi
- Bebe de 1 an si 4 luni care nu merge singur
- Reeducarea mersului