Cum să te calmezi când ești stresat: metode de diminuare a stresului

Cum să te calmezi când ești stresat: metode de diminuare a stresului

Stresul este definind ca reprezentând orice factor de natură fizică sau emoțională care periclitează echilibrul biologic și/sau psihologic al individului, generând, de cele mai multe ori, tensiune fizică sau psihică.
Stresul poate fi de origine externă (schimbări din mediul înconjurător, situații socio-economice dificil de gestionat, evenimente cu impact emoțional puternic) sau internă (boală), constituind o parte importantă a existenței individului, acesta confruntându-se frecvent cu situații stresante, cu o influență mai mult sau mai puțin importantă asupra stării generale a acestuia. [1, 2, 7, 13]

Caracteristic stresului este raspunsul de tip „fight or flight”, o reacție complexă a sistemului neuroendocrin, care se traduce prin acțiunea organismului în fața agentului stresor (fugă sau luptă) . La baza răspunsului de tip „fight or flight” stau hormonii catecolaminici (adrenalina și noradrenalina), care pregătesc organismul pentru o reacție rapidă (specifică sistemului nervos simpatic), determinând următoarele manifestări:

  • creșterea globală a funcțiilor cordului și ale plămânilor
  • creșterea pulsului
  • dilatarea pupilelor
  • vigilență crescută
  • tremor
  • sudorație accentuată, etc. [1, 2, 5, 7]


În ciuda sensului negativ general valabil dat termenului, stresul poate fi reprezentat și de evenimente cu un caracter pozitiv (eustres) (ex: călătoriile, promovarea unui examen dificil, avansarea la locul de muncă etc). Însă, în contextul impactului negativ major adus sănătății fizice și mintale, noțiunea de „stres” a fost asimilată în timp cu situațiile defavorabile echilibrului fizic și emoțional al individului (distres) (ex: afecțiuni cronice, pierderea locului de muncă, relații tensionate cu membri ai familiei, șomajul, situația financiară precară, divorț, etc.) [13, 14]

Stresul este ubicuitar în viața cotidiană. În funcție de durata acestuia și/sau de impactul asupra organismului, stresul poate fi acut sau cronic. În timp ce stresul acut s-a demonstrat că poate avea efecte benefice (intărirea sistemului imun) [5, 13], stresul cronic este deseori un factor de risc pentru multiple afecțiuni, printre acestea numărându-se:


Cum îți dai seama că ești prea stresat?

Există semnale de alarmă prin intermediul cărora organismul ne atenționează că este suprasolicitat. Astfel, persoanele stresate pot manifesta numeroase simptome, de ordin fizic și psihic:

  • dureri de cap
  • tensiune musculară
  • dureri de tip anginos
  • fatigabilitate (oboseală)
  • tulburări de somn
  • dureri care sugerează gastrită sau ulcer gastro-duodenal
  • iritabilitate
  • pierderea motivației
  • accese de furie
  • tulburări de nutriție (ex : anorexie, bulimie) [9, 10]


Metode de diminuare a stresului

Persoanele reacționează diferit la stres, în funcție de personalitatea și temperamentul fiecăreia. Cu toate acestea, câteva modalități de abordare a situațiilor stresante sunt general valabile și pot fi aplicate în majoritatea cazurilor:

1. Identifică factorii stresori din viața ta

Înainte de a acționa în vreun fel, este foarte important să cunoaștem elementele nocive care ne provoacă stres. Analizează parcursul ultimei perioade din viața ta (de preferat împreună cu o persoană foarte apropiată ție, care să fie capabilă să privească lucrurile detașat) și, astfel, vei afla unde trebuie să lucrezi.

2. Organizează-ți timpul

  • Fă în fiecare zi o listă a sarcinilor pe care trebuie să le duci la bun sfârșit și prioritizează-le în funcție de importanță, dar și în funcție de nevoile tale
  • Identifică perioada zilei în care ești cel mai productiv
  • Nu te suprasolicita: nu prelua mai multe sarcini decât poți îndeplini
  • Ia pauze dese și scurte: îți vor crește productivitatea
  • Activitățile variate te vor determina să îți menții motivația și interesul pentru ceea ce faci

3. Informează-te:

citește cărți de specialitate și/sau vorbește cu perosoane care trec/au trecut prin situații similare. Astfel, vei avea o privire de ansamblu asupra evenimentelor stresante și vei fi capabil să le abordezi adecvat

4. Acceptă ceea ce nu poți schimba:

nu rămâne blocat în trecut, atât timp cât poți controla încă viitorul

5. Oferă-ți perioade de relaxare:

plimbări în natură, practicarea unui sport în mod regulat, întâlniri cu persoane apropiate, tehnici speciale de relaxare (ex: meditație), vizionarea unor filme sau a unor piese de teatru, etc.

6. Găsește și dezvoltă hobby-uri pe care să le practici cu plăcere

7. Ai grijă de sănătatea ta:

controalele medicale periodice, somnul și adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate îți vor conferi o stare generală de bine, care va influența pozitiv și atitudinea ta asupra situațiilor stresante [1, 2, 4, 6, 12]


Data actualizare: 27-11-2018 | creare: 27-11-2018 | Vizite: 179
Bibliografie
1. “How to Manage Stress” – National Association for Mental Health
2. “Coping with Stress – Naomi Soto, Rhonda Atkinson, Gregory Smith” (Florida’s Adult and Family Literacy Resource Center)
3. “The Effects of Stress on Your Body”, link: https://www.webmd.com/balance/stress-management/effects-of-stress-on-your-body
4. “Stress Management Tips”, link: https://www.webmd.com/balance/stress-management/stress-management#1-1
5. “Stress, catecholaminergic system and cancer”, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27398826
6. “Stress Management”, link: https://www.medicinenet.com/stress_management_techniques/article.htm#stress-management_facts
7. “Stress”, link: https://www.medicinenet.com/stress/article.htm
8. “Heart Disease and Stress”, link: https://www.medicinenet.com/stress_and_heart_disease/article.htm
9. “Stress Symptoms: Effects on Your Body and Behaviour” - Mayo Foundation for Medical Education and Research, link: https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/stress-management/in-depth/stress-symptoms/art-20050987?p=1
10. “Listening to the Warning Signs of Stress” – American Psychological Association, link: https://www.apa.org/helpcenter/stress-signs.aspx
11. “Stress and Health: Psychological, Behavioral and Biological Determinants”, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2568977/
12. “Ten Relaxation Techniques that Zap Stress Fast”, link: https://www.webmd.com/balance/guide/blissing-out-10-relaxation-techniques-reduce-stress-spot#1
13. “Good stress, bad stress” – Standford Medicine”, link: http://stanfordmedicine.org/communitynews/2012fall/stress.html
14. “Types Of Stressors (Eustress Vs. Distress)” , link: https://www.mentalhelp.net/articles/types-of-stressors-eustress-vs-distress/
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • O singură sesiune de yoga poate reduce eficient stresul pe termen scurt
  • Renunțarea la Facebook, nivelul de stres și starea de bine (Studiu)
  • Administrarea glucocorticoizilor și creșterea în greutate (Studiu)
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.