Dacă titrul anticorpilor după vaccinarea anti-COVID este 0 înseamnă că nu ai protecție?

După un an de la debutul pandemiei, câteva tipuri de vaccinuri candidează astăzi pentru imunizarea față de infecția cu SARS-CoV-2. Totuși, perioada destul de scurtă a dezvoltării acestor vaccinuri ridică semne de întrebare în rândul beneficiarilor referitor la eficiența lor. Astfel, testele de laborator ce determină titrul anticorpilor post-vaccinare sunt utilizate în mod frecvent.
Cu toate acestea, nu există suficiente informații cu privire la durabilitatea anticorpilor induși de vaccinul împotriva SARS-CoV-2 sau în ceea ce privește titrul optim de anticorpi ce oferă protecție împotriva reinfecției. Cert este însă că nu a fost identificată până în prezent o corelație între titrul anticorpilor dobândit în urma vaccinării și nivelul de protecție împotriva infectării.

Anticorpii reprezintă o componentă esențială a sistemului imunitar, mai ales în ceea ce privește evitarea afecțiunilor virale, însă, în prezent, nu este cunoscut modul în care un test pozitiv pentru anticorpi împotriva coronavirus poate influența răspunsul organismului la o viitoare infecție. Cu alte cuvinte, nu a fost stabilit un titru optim de anticorpi post-vaccinare care să asigure o protecție absolută împotriva infecției cu SARS-CoV-2.
Prin urmare, o valoare mică a titrului sau chiar absența anticorpilor post- vaccinare nu ar trebui să inducă persoanelor vaccinate o stare de neliniște.

Testarea anticorpilor după vaccinarea anti-COVID

În primul rând, persoanele care sunt dornice să se testeze după vaccinare, trebuie să aștepte aproximativ două săptămâni, întrucât organismul are nevoie de timp să producă anticorpi. Un test efectuat imediat după administrarea celei de-a doua doze ar punea afișa un rezultat fals negativ.

De asemenea, foarte important este tipul de test utilizat. Sunt recomandate testele care dozează imunoglobulina G (Ig G), specializată în protecția de lungă durată. În plus, pragul de detecție al testelor este diferit. Unele pot identifica niveluri mai scăzute de anticorpi decât altele. Astfel, dacă titrul anticorpilor nu depășește valoarea prag a testului utilizat, ar putea să apară în acest caz un rezultat fals negativ. Titrul de anticorpi variază la nivel individual și nu există certitudinea că fiecare persoană vaccinată va dezvolta un număr suficient de mare de anticorpi astfel încât să obțină un rezultat pozitiv în urma testării. (1)

În al doilea rând, există multe alte molecule ale sistemului imunitar, care ar putea oferi protecție împotriva unei viitoare infecții cu SARS-CoV-2.
Răspunsul imun al organismului poate fi de două tipuri: răspuns imun umoral și răspuns imun celular.

Răspuns imun umoral

Răspunsul imun umoral are la bază producerea de anticorpi de către limfocitele B. Anticorpii sunt proteine capabile să recunoască o regiune specifică virală (proteina spike) denumită antigen. Virusul are nevoie de această proteină pentru a pătrunde în celulă. Astfel, în urma formării complexului antigen-anticorp, virusul nu poate ajunge la nivel intracelular și va fi neutralizat de sistemul imunitar. Totuși, anicorpii nu se pot lega de particula virală decât dacă aceasta se află în mediul extracelular (în afara celulelor).

Răspuns imun celular

Cel de-al doilea tip este reprezentat de răspunsul imun celular, mediat de limfocitele T. Limfocitele T sunt specializate în recunoașterea celulelor infectate cu coronavirus și distrugerea lor, conducând la eradicarea infecției virale. Astfel, răspunsul imun de tip celular reprezintă cel mai eficient mecanism defensiv.

Deși, majoritatea celulelor B și T sintetizate în timpul unei infecții virale supraviețuiesc o durată scurtă de timp, există o categorie specială de celule imunitare sintetizate tot în timpul unei infecții denumite celule cu memorie imunologică (care supraviețuiesc o perioadă mai lungă de timp), capabile de o apărare rapidă în cazul unei infecții ulterioare cu virusul respectiv.

Inducerea celulelor T de memorie specifice SARS-CoV-2 și a celulelor B (spre deosebire de anticorpii circulanți) este importantă pentru protecția pe termen lung.

În prezent, un răspuns imun robust, cu anticorpi neutralizanți specifici proteinei spike și celule cu memorie imunologică, a fost observat la pacienți care s-au recuperat în urma infecției cu SARS-CoV-2. De asemenea, un studiu publicat recent în The Journal of Clinical Investigation (2) demonstrează că celulele T stimulate de vaccinurile anti-Covid-19, ce au la bază tehnologia ARN mesager (Pfizer BioNTech și Moderna), recunosc atât proteina spike, cât și peptide derivate din aceasta (aspect important în ceea ce privește neutralizarea variantelor morfologice virale).
Astfel, scopul unui vaccin eficient pentru o durată lungă de timp este tocmai sinteza acestor celule cu memorie imunologică.

În final, testele serologice dozează imunitatea mediată de anticorpi (de tip umoral), dar o scădere sau chiar absența anticorpilor nu reprezintă pierderea imunității.

Prin urmare, testele ce au la bază identificarea celulelor implicate în imunitatea mediată celular sunt mult mai eficiente în ceea ce privește evaluarea nivelului de protecție împotriva coronavirus, însă aceste teste sunt laborioase și costisitoare, motiv pentru care utilizarea lor nu este răspândită. În prezent, acestea sunt întâlnite în cadrul proiectelor de cercetare ce studiază eficiențe vaccinurilor.

În concluzie, răspunsul imun al organismului uman față de infecția cu SARS-CoV-2 este caracterizat de o complexitate ridicată și mai sunt încă multe întrebări fără răspuns. Cu toate acestea, un lucru este cert: absența anticorpilor anti-SARS-CoV-2 NU este echivalentă cu lipsa imunității post-vaccinare.