De ce este importantă îngrijirea prenatală?

Dacă îţi doreşti un bebeluş sănătos, apt pentru viaţă, este necesar să ai grijă de tine atât înainte de concepţie (la fel şi partenerul), cât şi în perioada prenatală. Un prim pas în această direcţie îl constituie înscrierea la medicul specializat în obstetrică-ginecologie, cel care te poate ghida pe tot parcursul acestei etape delicate. La recomandarea medicului, în etapa dinaintea naşterii vei face o serie de examene fizice, examene cu echipament computerizat, dar şi alte probe, în funcţie de stadiul sarcinii şi de starea de sănătate a ta şi a fătului. Aceste controale au drept scop depistarea şi tratarea timpurie a oricăror afecţiuni ce pot apărea la gravidă ori la făt şi preîntâmpină alte complicaţii, inclusiv pe cele care ar putea apărea în timpul naşterii. Vizitele la medic sunt totodată un prilej bun de a pune întrebări pentru a elimina, astfel, orice neclarităţi ai avea în legătură cu etapa importantă prin care treci (de aceea e bine să îţi alegi un medic afabil şi dispus să comunice). (1)

Îngrijirea prenatală de calitate este esențială, împreună cu atenţia unor specialişti cu reputaţie bună care, pe lângă faptul că sunt în măsură să îţi indice investigaţiile medicale obligatorii şi să monitorizeze corect sarcina, te pot ghida, consilia şi educa pentru a face faţă diverselor aspecte ale sarcinii; cu ajutorul lor vei adopta şi reuşi să menţii un stil de viaţă sănătos, te vei putea pregăti fizic şi psihic pentru sarcină şi informa cu privire la îngrijirea nou-născutului. Oricât de capabilă ai fi ca personalitate, fără îndoială că ai nevoie de ajutorul unui cadru medical specializat (sau al mai multora în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii).

Îngrijirea prenatală - ce presupune, mai exact?

Teoretic, îngrijirea prenatală ar trebui să înceapă înainte de a concepe fătul pentru a fi sigură că îi oferi copilului necesarul de substanţe nutritive şi care îl pot apăra de boli, afecţiuni şi defecte congenitale. Dacă vestea că eşti însărcinată te ia prin surprindere şi eşti îngrijorată că fătul nu va beneficia de substanţele necesare dezvoltării lui armonioase, fiindcă te-ai neglijat sau poate te-ai stresat, îţi spunem să nu te impacientezi fiindcă nu este prea târziu să începi a avea grijă de tine şi de cel mic. La modul general, prin îngrijirea prenatală se urmăreşte identificarea nivelului de micronutrienţi din organism şi/sau includerea în dietă a unui nivel mai mare de fier, acid folic etc. Controalele din această perioadă verifică dacă mama urmează tratament pentru boli grave ca diabet, epilepsie, hipertensiune, afecţiuni ale sistemului cardio-vascular, tulburări ale glandelor, dacă suferă de boli infecţioase (ca hepatita B, HIV şi alte boli cu transmitere sexuală, varicelă etc.) sau dacă există în familie persoane care prezintă anomalii genetice, defecte congenitale şi ce risc există ca nou-născutul să prezinte astfel de probleme.

Este indicat să lansezi în timpul controalelor medicale orice întrebare ori neclaritate ai avea referitoare la etapa importantă prin care treci. De asemenea, informează-ţi medicul dacă suferi de depresie sau de alergii şi de orice altă afecţiune sau tulburare pe care ştii că o prezinţi fiindcă e posibil să îţi afecteze copilul şi naşterea în ansamblul ei. În cazul în care suferi de boli grave, este necesar că le menţii sub control, sub atenta supraveghere a medicului; doar un exemplu, femeile cu diabet trebuie să îşi menţină nivelul de glucoză din sânge sub control fiindcă un nivel anormal provoacă defecte congenitale şi diverse alte complicaţii. Istoricul medical al partenerului şi al membrilor familiei sale ar trebui, de asemenea, cercetat, pentru a elimina sau descoperi din timp, după caz, orice anomalie genetică din familie ce se poate răsfrânge asupra fătului.

În funcţie de tipul de sarcină, este posibil ca medicul tău să-ţi recomande vizite la alţi medici specialişti. Aşteaptă-te la o astfel de indicaţie dacă suferi de boli grave precum diabetul sau afecţiuni cardio-vasculare, ai sarcină multiplă, un risc crescut de naştere prematură ori ai o vârstă de peste 35 de ani.

Altminteri, dacă nu suferi de sarcină cu riscuri, va trebui să respecţi un program de vizite standard recomandat de medicul specializat în obstetrică- ginecologie, structurat în felul următor: o dată pe lună în primele şase luni de sarcină, o dată la două săptămâni în lunile 7 şi 8 de sarcină și în fiecare săptămână până la naştere.

În timpul vizitelor prenatale tu şi copilul tău nenăscut veţi fi subiecţii multiplelor teste care verifică dacă fătul se dezvoltă normal şi sunteţi amândoi în afara oricărui pericol. Printre aceste teste se numără: testele de urină (ce determină inclusiv pericolul de a experimenta preeclampsia, o complicaţie în timpul sarcinii caracterizată prin creşterea bruscă a presiunii sângelui, retenţie de apă şi proteine în urină). Alte teste verifică riscul de contractare a diabetului gestaţional; acestea sunt efectuate în general în a 12-a săptămână de sarcină în cazul femeilor obeze, care au dat naştere deja unui copil cu o greutate peste medie la naştere sau deţin, în familie, cazuri de persoane suferind de diabet. Pentru toate celelalte femei ce nu prezintă condiţiile amintite, testul de depistare a diabetului gestaţional se desfăşoară între săptămânile 24 şi 28 de sarcină.

În perioada prenatală ţi se vor prevala probe de sânge, printre altele pentru a detecta două substanţe prezente în placentă în stadiile timpurii ale sarcinii şi anume: proteina plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) - un nivel scăzut poate indica unul dintre următoarele riscuri: sarcină prematură, preeclampsie, retard de dezvoltare intrauterină sau sindrom Down - şi gonadotropina corionică umană (hCG) - după caz un nivel mai ridicat sau mai scăzut de hCG indică o posibilă pierdere de sarcină, o sarcină ectopică (fătul se află într-o poziţie anormală) sau o sarcină molară (caz în care se dezvoltă doar placentă, nu şi făt). Ţi se vor prescrie, totodată, numeroase teste screening şi cu ultrasunete de asemenea cu rolul de a depista, din timp, complicaţii ale sarcinii. Unul dintre cele mai importante examene efectuate în perioada prenatală este amniocenteza cu ajutorul căreia sunt identificate anomalii ale fătului ca sindromul Down sau spina bifida. Incompatibilitatea factorului Rh între mamă şi făt (mamă Rh-negativ/făt Rh-pozitiv) pune în pericol viaţa copilului din cauza faptului că, la schimbul intercelular dintre mamă şi făt, organismul primeia secretă leucocite ce trec în sângele fătului şi distrug celulele roşii. Din fericire există remediu pentru această incompatibilitate, aşadar sfatul nostru este să te informezi în permanenţă şi să discuţi în amănunt orice problemă sau neclaritate ai avea cu medicul tău. Nu în ultimul rând, monitorizează-ţi constant greutatea, fiindcă femeile supraponderale, obeze sau cele cu o greutate sub cea normală sunt susceptibile de sarcină cu probleme. O dietă bogată în substanţe nutritive şi echilibrată caloric combinată cu mişcare fizică antrenantă (dar nu foarte solicitantă!) sunt recomandabile oricărei gravide. (5, 6, 9).

Riscurile unei sarcini necontrolate

Femeile supravegheate de medic în perioada prenatală aduc pe lume bebeluşi mai sănătoşi decât mamele care nu se bucură de atenţia unui cadru medical şi sunt mult mai puţin expuse, sau chiar deloc, la problemele de sănătate ce pot apărea în timpul şi în urma sarcinii. Mai mult, controalele regulate la medic diminuează riscul unei naşteri premature (1, 2). Studiile arată că femeile necontrolate de medic în perioada prenatală riscă să experimenteze o astfel de naştere, să aducă pe lume bebeluşi cu o greutate sub limita normală şi cu o rată mai mică de supravieţuire decât cei atent monitorizaţi de un medic. (3, 4)

Bebeluşii născuţi înainte de termen prezintă dizabilităţi intelectuale şi afecţiuni congenitale la organele vitale, sistem imunitar scăzut, prin urmare sunt mult mai expuşi la probleme de sănătate cel puţin în primul an de viaţă. Pot manifesta şi tulburări de comportament ori le pot fi afectate simţurile şi sistemul nervos. De asemenea, copiii născuţi prematur se dezvoltă mult mai lent din punct de vedere fizic decât cei veniţi pe lume în termen.

Îngrijirea prenatală previne naşterile premature şi te ajută să-ţi păstrezi sănătatea şi pe cea a copilului. (4)

În ţările aflate în curs de dezvoltare riscul ca o femeie să-şi piardă viaţa din cauza sarcinii este de 50 de ori mai ridicat decât în ţările dezvoltate şi 15% dintre femeile gravide dezvoltă complicaţii în timpul sarcinii. Situaţia alarmantă este provocată atât de lipsa resurselor medicale corespunzătoare, cât şi de ignoranţa şi de sărăcia celor implicaţi. Este important, aşadar, să planifici în mod înţelept venirea celui mic în familie (când şi dacă dispui de resurse), pentru a fi sigură că este un eveniment fericit şi că fiul/fiica ta va avea şansa la sănătate şi la o viaţă cel puţin normală.

Aşa cum precizam anterior, este important să te menţii la un nivel de greutate corporală între limitele naturale fiindcă studii recente atestă faptul că obezitatea mamei determină probleme grave de sănătate în cazul fătului şi alte complicaţii (inclusiv defecte ale aparatului cardiovascular, hipertensiune, preeclampsie, diabet gestaţional). Studiul a fost condus de o echipă de cercetători de la Institutul Naţional de Sănătate şi din cadrul Departamentului de Sănătate din New York.

Alte complicaţii grave şi defecte ale fătului sunt provocate de consumul de narcotice, antidepresive, tutun, alcool, înainte şi în timpul sarcinii. (9, 10)

Îngrijirea prenatală - paşi esenţiali

Poţi reduce complicaţiile din timpul sarcinii, dar şi după naştere respectiv ai şanse mari să aduci pe lume un bebe sănătos dacă:

• - urmezi o dietă alimentară echilibrată, bogată în nutrienţi (proteine din carne uşoară, cum ar fi carnea de pui sau de curcan, vitamine şi minerale din legume şi fructe, lactate pentru a-ţi asigura necesarul zilnic de calciu, cereale integrale, alune şi nuci etc.); este foarte probabil, însă, ca medicul să îţi prescrie şi suplimente alimentare pentru a fi sigur că deţii suficient fier, calciu, vitamina A şi acid folic în organism (zilnic sunt necesare 400 mg de acid folic),
• - excluzi din alimentaţie alimentele procesate, cu grăsimi hidrogenate, precum crenvurştii, fast-food-ul, dar şi: sortimente de brânză şi de lapte nepasteurizate, ouă crude şi mâncăruri conţinând ouă crude, carne, de asemenea, în sânge, negătită (pentru a evita infecţia cu listeria), peştele şi fructe de mare cu o concentraţie ridicată de mercur; limitezi consumul de sare;

Sarcina aduce cu sine numeroase alte probleme de sănătate, precum hemoroizi, vene varicoase, insomnie, constipaţie, arsuri la stomac. Discută cu medicul tău absolut tot ce te preocupă şi informează-l despre afecţiunile de care suferi. El este cel în măsură să îţi prescrie tratamentele de care ai nevoie sau să îţi recomande vizite la alţi specialişti cu ajutorul cărora perioada prenatală să fie mai plăcută şi mai lipsită de riscuri. O altă problemă raportată de numeroase mame este timpul restrâns pe care îl au la dispoziţie să-şi viziteze medicul. Dacă eşti îngrijorată că întârzii la consultaţii din cauza programului la serviciu, roagă-ţi medicul să te primească dimineţile, înainte de începerea slujbei. Astfel vei fi sigură că nu pierzi nicio întâlnire medicală esenţială pentru binele tău şi al copilului. (5, 6, 7, 8, 11, 12, 13)