Deputaţii europeni cer să se consume mai puţine antibiotice

Deputaţii europeni au cerut joi reducerea consumului de antibiotice în Uniunea Europeană pentru a limita dezvoltarea bacteriilor rezistente, conform unui comunicat postat pe site-ul Parlamentului European.

Cu o majoritate largă de 589 voturi (12 contra şi 36 de abţineri), eurodeputaţii, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au votat o rezoluţie fără caracter obligatoriu ce îndeamnă Comisia Europeană şi statele membre să limiteze vânzarea de antibiotice în domeniul sănătăţii umane şi animale şi să înlăture orice stimulent - financiar sau de altă natură - pentru prescrierea antibioticelor.

De asemenea, textul cere răspândirea de mesaje de sensibilizare pentru a promova o schimbare de atitudine pentru a utiliza şi manipula în mod responsabil antibioticele, dar şi pentru a încuraja pacienţii să respecte prescripţiile personalului medical calificat şi să acorde atenţie regulilor de igienă personală (spălarea mâinilor, batiste de unică folosinţă etc.) pentru a limita propagarea infecţiilor.

Parlamentul European consideră, de asemenea, că ar trebui depuse eforturi pentru o mai bună colectare şi transmitere a datelor privind cazurile de rezistenţă la antibiotice şi că ar trebui instituite stimulente pentru a investi în noi substanţe alternative, relatează AFP.

"Dacă nu se face nimic, rezistenţa la antimicrobiană ar putea provoca mai multe decese decât cancerul până în 2050", a prezis raportorul textului, Karin Kadenbach, eurodeputată austriacă socialistă, pledând pentru o abordare "holistică" în ceea ce priveşte sănătatea umană şi animală.

Rezistenţa bacteriilor la antibiotice, datorată în special utilizării excesive a acestor medicamente la om şi la şeptel, este responsabilă pentru aproximativ 25.000 de decese în fiecare an în UE, spune Parlamentul European. Potrivit unui Eurobarometru din 2016, lipsa de conştientizare rămâne un factor-cheie: 57% dintre europeni sunt conştienţi că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor, 44% nu sunt conştienţi că acestea sunt ineficiente în cazul răcelii şi gripei. Există diferenţe semnificative între ţările UE în ceea ce priveşte utilizarea antibioticelor, apariţia rezistenţei şi măsura în care au fost implementate politici naţionale eficiente.