Detalii-cheie descoperite de cercetători ar putea ajuta la diagnosticarea encefalopatiei cronice traumatice la pacienţi vii

Oamenii de ştiinţă care studiază leziunile cerebrale în cazul boxerilor şi a altor categorii de sportivi au descoperit detalii esenţiale în cazul unei afecţiuni asociate acestora, supranumită sindromul ''punch drunk''. Noile informaţii ar putea contribui la depistarea sindromului la pacienţi vii, dar şi la dezvoltarea unor noi metode de diagnosticare şi tratare a bolii Alzheimer, relatează Reuters.

Sindromul, numit encefalopatie cronică traumatică (ECT), este asociat loviturilor repetate în zona capului şi provoacă un tip de demenţă similar cu boala Alzheimer, caracterizat de tulburări comportamentale, confuzie şi pierderi de memorie.

ECT poate afecta persoanele implicate în sporturi de contact, precum box, rugby, fotbal sau fotbal american, iar în prezent acest sindrom nu poate fi diagnosticat decât după deces deoarece, pentru confirmarea prezenţei sale, este necesară îndepărtarea ţesutului cerebral în vederea analizării.

Ca şi în cazul bolii Alzheimer - a problemă neurologică ce afectează până la 50 de milioane de persoane la nivel mondial - ECT se caracterizează prin acumularea anormală a anumitor proteine în creier. Una dintre acestea, tau, formează filamente ce se grupează în celule sub formă de ghemuri.

În cadrul acestui studiu, publicat miercuri în jurnalul Nature, oamenii de ştiinţă de la Laboratorul de Biologie Moleculară (LMB) al Consiliului de Cercetare Medicală din Marea Britanie au reuşit să detalieze structurile atomice ale filamentelor anormale tau în cazul ECT.

''Noile noastre informaţii cu privire la aceste structuri ar putea permite diagnosticarea ECT la pacienţi vii prin dezvoltarea unor compuşi de urmărire care se vor lega în mod specific cu filamentele tau în cazul ECT'', a explicat Michel Goedert, cercetător la LMB şi coautor al studiului.

Oamenii de ştiinţă au extras filamente tau din creierul a trei persoane cu ECT post-mortem - un fost jucător profesionist de american de fotbal şi doi foşti boxeri profesionişti. Cu ajutorul microscopiei crioelectronice, echipa a constatat că în timp ce structurile tau de la cei trei pacienţi cu ECT erau identice, ele erau totodată diferite de cele observate la pacienţi cu Alzheimer.

Acest lucru ar putea ajuta în viitor medicii să facă distincţia între diferite forme de demenţă, a subliniat echipa de cercetători, dar şi la o mai bună înţelegere a motivului şi a modului în care tau formează ghemuri şi pliuri specifice bolii.

''Nu cunoaştem deocamdată natura chimică a acestor molecule, însă bănuim că acestea ar putea juca un rol în acumularea de tau în filamente, iar abundenţa lor ar putea explica de ce unii indivizi dezvoltă ECT, iar alţii nu'' a declarat Sjors Scheres, coautor al cercetării.

Potrivit lui Scheres, următoarea etapă a studiului se va axa pe aflarea mai multor detalii despre natura şi rolul acestor molecule specifice în procesul acumulării de tau.