Dietele cu restricție calorică asociate cu simptome depresive crescute, în special la bărbați și persoane supraponderale

Un studiu publicat în mai 2025 în BMJ Nutrition, Prevention & Health sugerează că urmarea unei diete cu restricție calorică este asociată cu un risc crescut de simptome depresive, în special la bărbați și persoanele supraponderale sau cu obezitate. Cercetarea se bazează pe date colectate de la peste 28.000 de adulți din SUA și ridică semne de întrebare asupra impactului psihologic al dietelor restrictive urmate în afara unui cadru controlat.

Context

Deși alimentația sănătoasă — bogată în alimente integrale, legume, fructe, cereale integrale, pește și nuci — este în general asociată cu un risc mai mic de depresie, puține studii au analizat efectele dietelor restrictive (calorice sau nutriționale) asupra sănătății mintale. Anumite diete sunt adoptate voluntar pentru pierdere în greutate sau motive medicale, dar nu este clar dacă aceste tipuri de regimuri pot contribui la apariția simptomelor depresive, mai ales în rândul populației generale.

Despre studiu

Studiul a analizat date din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), acoperind perioada 2007–2018, incluzând 28.525 de adulți (14.329 femei și 14.196 bărbați) care au completat chestionarul PHQ-9, un instrument standard pentru evaluarea severității simptomelor depresive.

Participanții au fost întrebați dacă urmează o dietă specifică și, dacă da, care dintre cele 9 tipuri definite de NHANES. Acestea au fost grupate în 4 categorii:

• Diete cu restricție calorică

• Diete cu restricție nutrițională (sărace în grăsimi, zahăr, sare, carbohidrați, etc.)

• Modele dietetice medicale (ex. pentru diabet)

• Fără dietă specifică

Distribuția participanților:

• 87% nu urmau nicio dietă specifică

• 8% urmau o dietă cu restricție calorică

• 3% urmau o dietă cu restricție nutrițională

• 2% urmau o dietă medicală stabilită

Depresia a fost raportată de 2508 participanți (8%).

În ceea ce privește greutatea corporală:

• 29% aveau o greutate normală

• 33% erau supraponderali

• 38% erau obezi

Rezultate

Scorul mediu PHQ-9 (simptome depresive) a fost:

• Cu 0,29 puncte mai mare la persoanele care urmau o dietă cu restricție calorică față de cele care nu urmau nicio dietă

• Cu 0,46 puncte mai mare la cei supraponderali care urmau o dietă cu restricție calorică

• Cu 0,61 puncte mai mare la cei cu diete nutrițional restrictive

Diferențele au fost și specifice pe sexe:

• La bărbați, dietele restrictive au fost asociate cu scoruri mai mari la simptome cognitive-afective (corelate cu gânduri și dispoziție) și somatice (corelate cu simptome fizice)

• La femei, aceste asocieri au fost mai slabe sau absente

În plus, persoanele cu obezitate care urmau o dietă medicală stabilită aveau scoruri semnificativ mai mari pentru ambele tipuri de simptome depresive decât cele cu greutate normală care nu urmau o dietă.

Explicații posibile

Autorii subliniază că:

• Studiile clinice anterioare arătau o reducere a simptomelor depresive în cazul dietelor cu restricție calorică, însă acestea erau controlate și echilibrate nutrițional.

• În viața reală, dietele restrictive pot fi deficitare în proteine, vitamine și acizi grași esențiali, ceea ce poate induce stres fiziologic și exacerba simptomele depresive.

• Ciclul pierdere-recâștig în greutate și nerealizarea obiectivelor de slăbire pot contribui, de asemenea, la apariția depresiei.

De asemenea, autorii speculează că glucoza și acizii grași omega-3, esențiali pentru funcția cerebrală, ar putea explica diferențele de gen, întrucât bărbații au nevoi nutriționale mai ridicate, iar lipsa acestor nutrienți ar putea avea un impact mai mare asupra funcției cognitive și dispoziției lor.

Concluzii

• Dietele cu restricție calorică sau nutrițională sunt asociate cu o creștere modestă, dar semnificativă, a simptomelor depresive în rândul populației generale.

• Bărbații și persoanele supraponderale sau cu obezitate par a fi mai vulnerabili la aceste efecte.

• Rezultatele sugerează că nu orice dietă restrictivă este benefică pentru sănătatea mintală, mai ales dacă nu este echilibrată și adaptată individual.

„Acest studiu ridică întrebări importante despre potențialele riscuri psihologice ale dietelor restrictive, mai ales dacă acestea nu asigură nutrienții esențiali pentru sănătatea cognitivă, precum acizii grași omega-3 sau vitamina B12,” a declarat profesorul Sumantra Ray, directorul științific al NNEdPro Global Institute for Food, Nutrition and Health.

Autorii atrag însă atenția că efectele observate sunt mici, iar concluziile trebuie interpretate cu prudență, având în vedere natura observațională a studiului și posibilitatea clasificării greșite a tipurilor de diete de către respondenți.

Implicații

Pentru practicieni și specialiști în nutriție și sănătate mintală, acest studiu sugerează că:

• Dietele restrictive trebuie evaluate nu doar prin prisma eficienței metabolice, ci și prin impactul psihologic

• Monitorizarea stării psihice a pacienților care urmează diete restrictive poate fi esențială, în special la populații vulnerabile

• Sunt necesare studii longitudinale și intervenționale bine concepute pentru a înțelege relația cauzală dintre nutriție și sănătatea mintală