Diversitatea microbiotei intestinale, și nu dieta, diferențiază femeile japoneze cu greutate scăzută de cele normoponderale

Un studiu realizat de Universitatea de Sănătate Fujita (Japonia), publicat în Nutrients la 17 octombrie 2025, a analizat relația dintre greutatea corporală, tiparele alimentare și diversitatea microbiotei intestinale la femei japoneze tinere. Cercetarea a avut ca obiectiv identificarea particularităților microbiene și dietetice care pot explica vulnerabilitatea femeilor cu greutate corporală scăzută la tulburări menstruale, deficite nutriționale și afectarea sănătății osoase.

Context

În Japonia, aproximativ 20% dintre femeile cu vârste între 20 și 39 de ani sunt considerate subponderale, procent care s-a menținut constant în ultimele două decenii. Femeile cu indice de masă corporală (IMC) sub 17,5 prezintă adesea deficite de vitamine, scăderea forței musculare, valori reduse ale colesterolului și ale prealbuminei, precum și tulburări ale ciclului menstrual.
Deși dieta este un factor determinant în reglarea greutății corporale, cercetări anterioare au arătat că microbiota intestinală influențează de asemenea compoziția corporală. În timp ce persoanele obeze prezintă o abundență crescută de bacterii Firmicutes și o scădere a Bacteroidetes, în cazurile de subnutriție sau anorexie au fost observate scăderi ale bacteriilor producătoare de butirat, esențiale pentru menținerea integrității mucoasei intestinale și a metabolismului energetic. Totuși, nu existau până acum date privind femeile japoneze tinere cu greutate scăzută, motiv pentru care acest studiu a vizat compararea microbiotei intestinale și a obiceiurilor alimentare între femei normoponderale și subponderale.

Despre studiul actual

Cercetarea a avut un design observațional transversal, realizată între martie și mai 2025.
Au fost incluse:

• 40 de femei japoneze cu vârsta între 20–39 ani și IMC < 17,5 (grup subponderal);

• 40 de femei normoponderale (IMC 18,5–25), selectate aleatoriu din aceeași cohortă.

Toate participantele erau sănătoase, fără tratamente medicamentoase sau sarcină, iar analiza a fost aprobată de Comitetul de Etică al Universității Fujita (HM24-390).

Evaluarea dietetică a fost realizată prin chestionarul Food Frequency Questionnaire based on Food Groups (FFQg), bazat pe zece mari categorii alimentare: carne, pește, ouă, lactate, soia, legume verzi și galbene, alge, fructe, tuberculi și grăsimi.
Microbiota intestinală a fost analizată din probe fecale prin secvențierea regiunii V3–V4 a genei 16S rRNA, urmată de procesare bioinformatică cu DADA2 și analiza diversității alfa (Shannon, Simpson, Pielou) și beta (prin NMDS și RDA).

Diferențele între grupuri au fost testate statistic cu Mann–Whitney U, PERMANOVA și ALDEx2, ajustând valorile p prin metoda Benjamini–Hochberg.

Rezultate

Caracteristicile participante

Ambele grupuri au avut vârste similare (media 27,6 ani), dar IMC semnificativ diferit (17,07 vs. 20,77, p < 0.001). Nu au existat diferențe în aportul de energie, proteine, lipide, carbohidrați sau fibre alimentare.

Diversitatea α a dietei și microbiotei

• Diversitatea alimentară nu a diferit semnificativ între grupuri (p > 0.3).

• În schimb, diversitatea microbiotei intestinale a fost semnificativ redusă la femeile subponderale:

  • Indicele Shannon: p < 0.001, δ = 0.59

  • Indicele Simpson: p < 0.001, δ = 0.55

  • Indicele Pielou: p < 0.001, δ = 0.67

Corelațiile diversității cu IMC și aportul alimentar

• Diversitatea microbiotei a fost corelată pozitiv cu IMC (ρ = 0.49, p < 0.0001).

• Diversitatea dietei a fost corelată pozitiv cu aportul de proteine (ρ = 0.4) și fibre (ρ = 0.63), dar nu cu IMC.

Diversitatea β și compoziția microbiană

Analiza NMDS a arătat:

• Nicio diferență în structura dietei (PERMANOVA p = 0.99);

• O diferență semnificativă a microbiotei intestinale între grupuri (R² = 0.064, F = 5.31, p = 0.0001).

Prin Redundancy Analysis (RDA), tipul corporal a explicat 4,5% din variația totală a microbiotei (p = 0.0005).

Taxoni diferențiali

Taxonii asociați cu femeile subponderale:

• Bacteroides

• Bifidobacterium

• Enterocloster

• Erysipelatoclostridium

Taxonii mai abundenți la femeile normoponderale:

• Fusicatenibacter

• Agathobacter

• Dorea

• Prevotella

Analiza ALDEx2 a confirmat diferențele semnificative pentru:

• Creșteri la subponderale: Bacteroides (pFDR = 0.011), Erysipelatoclostridium (pFDR = 0.0085), Enterocloster (pFDR < 0.001);

• Scădere la subponderale: Dorea (pFDR = 0.019).

Discuții

Rezultatele evidențiază faptul că microbiota intestinală, și nu dieta, diferențiază femeile subponderale de cele normoponderale.
Deși tiparele alimentare nu au variat semnificativ, microbiota femeilor cu greutate scăzută a prezentat o diversitate redusă și o compoziție dominată de bacterii asociate cu inflamația intestinală.

• Bacteroides și Erysipelatoclostridium sunt implicate în metabolismul acizilor biliari și pot genera metaboliți proinflamatori.

• Dorea, un gen producător de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), s-a dovedit redus la subponderale, ceea ce ar putea indica o scădere a producției de butirat – compus cu rol antiinflamator și trofic pentru epiteliul intestinal.

• Deși aportul de fibre și proteine a fost similar între grupuri, absența bacteriilor fermentative sugerează o eficiență scăzută a conversiei substraturilor alimentare în energie.

Astfel, modificările microbiotei pot fi atât o cauză, cât și o consecință a greutății corporale reduse. Experimente anterioare au arătat că transferul microbiotei de la pacienți cu anorexie nervoasă către șoareci determină scăderea aportului alimentar și a masei corporale, confirmând potențialul rol cauzal al comunităților bacteriene în menținerea unei greutăți mici.

Autorii subliniază că aportul de fibre alimentare la femeile japoneze tinere este în general scăzut (~12 g/zi, jumătate din valoarea recomandată), ceea ce limitează substraturile pentru bacteriile producătoare de SCFA. Acest factor, combinat cu stresul profesional și munca în ture (caracteristică personalului medical inclus în studiu), poate amplifica dezechilibrele microbiene.

Concluzii

Femeile japoneze tinere cu greutate corporală scăzută prezintă o diversitate microbiană intestinală redusă și o abundență crescută de specii asociate cu inflamația intestinală.
Deși dieta nu diferă semnificativ, microbiota acestor femei este caracterizată de:

• creșteri ale Bacteroides, Erysipelatoclostridium și Enterocloster;

• scăderi ale Dorea.

Aceste descoperiri sugerează că intervențiile nutriționale bazate pe combinația de prebiotice și probiotice — prin creșterea aportului de fibre și introducerea alimentelor fermentate — ar putea îmbunătăți compoziția microbiotei și susține creșterea ponderală.

În viitor, evaluarea relației dintre microbiota, procentul de grăsime corporală și funcția imună ar putea oferi perspective noi asupra etiologiei subponderabilității la femeile tinere și asupra personalizării terapiilor nutriționale.