Două asociaţii ale pacienţilor cer MS să realizeze o campanie de informare privind importanţa donării de plasmă convalescentă

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) şi Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID) cer Ministerului Sănătăţii să realizeze o campanie de informare a populaţiei cu privire la importanţa donării de plasmă convalescentă.

"Rugăm în primul rând Ministerul Sănătăţii să realizeze o campanie de informare către populaţie cu privire la importanţa donării de plasmă convalescentă (...) O altă problemă importantă o reprezintă stocarea acestei plasme, ceea ce nu se poate face la ora actuală. Nu ştim dacă va veni sau nu un val doi (de COVID-19 - n.r.) la toamnă sau la un moment dat în viitor, dar ar fi bine să fim mai pregătiţi data viitoare", a afirmat preşedintele ARPID, Otilia Stanga, marţi, într-o conferinţă de presă online.

Florin Hozoc, reprezentant al unei companii de echipamente medicale, a menţionat că această firmă a pus la dispoziţia centrelor de transfuzie din România 50 de echipamente de plasmafereză pentru colectarea de plasmă convalescentă, dintre care 18 deja funcţionează, iar în cazul a 32 dintre acestea Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Hematologie "încă nu s-au pus de acord unde şi când trebuie instalate".

El a spus că, până în prezent, s-au efectuat peste 85 de donări de plasmă convalescentă în toată ţara.

Potrivit acestuia, utilizându-se echipamentele de plasmafereză de la un singur donator se obţin trei doze de plasmă. "Există donatori care au revenit la donare (...) şi astfel, de fapt, de la un singur donator, dacă faci plasmafereză la fiecare două săptămâni, maxim o lună jumătate, cât are suficienţi anticorpi, poţi să obţii 9 doze sau in extremis chiar 12 doze", a explicat Hozoc.

Acesta a precizat că donarea de plasmă prin recoltare de sânge integral reprezintă o soluţie "extrem de ineficientă". "Odată colectat sângele integral, obţii o singură doză (de plasmă - n.r.), iar pe acel donator nu-l mai poţi chema să doneze decât peste două luni. În acele două luni îi scade foarte mult concentraţia de anticorpi", a arătat el.

În opinia sa, este important ca MS să ia în calcul să pregătească o bancă de plasmă convalescentă. "Pentru asta am oferit Guvernului un ajutor, în sensul că le-am pus la dispoziţie toate echipamentele de care ar fi nevoie pentru a le utiliza gratuit 2 ani, perioadă în care să poată face această colectare şi depozitare a plasmei convalescente care poate fi utilizată ulterior şi bineînţeles perioadă în care Guvernul să-şi poată organiza proceduri de licitaţie ca să achiziţioneze echipamentele şi pe care să le aibă la dispoziţie", a menţionat Hozoc.

El a informat că firma pe care o reprezintă a încheiat un protocol cu Patronatul Furnizorilor Privaţi de Servicii Medicale (PALMED) în vederea creşterii numărului de donatori de plasmă.

"Noi susţinem financiar împreună cu alţi sponsori (...) realizarea de analize medicale (...) astfel încât şi pacienţii care au fost asimptomatici sau care au avut forme uşoare sau pur şi simplu contacţii direcţi ai pacienţilor confirmaţi care au fost internaţi să poată (...) să doneze plasmă, chiar dacă nu au fost niciodată internaţi şi nu au biletul de externare, aşa cum în acest moment se solicită pentru a putea fi primit ca donator", a adăugat Hozoc.

Potrivit acestuia, procedura în cazul acestor teste presupune că cel interesat le plăteşte şi primeşte banii înapoi când donează plasmă convalescentă.

"Avem fonduri pentru 4.500 de teste, dar pe măsură ce aceste teste se fac noi le putem suplimenta", a menţionat el.

Vicepreşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, Dorel Săndesc, a informat că peste 30 de spitale din România au solicitat includerea în categoria celor care pot trata bolnavii critici de COVID-19 cu plasmă.

El a menţionat că au fost până în prezent "undeva spre 25 de cazuri care au primit plasmă în opt dintre spitalele incluse în studiu".

Dorel Săndesc a anunţat că nu s-au raportat efecte secundare majore.

"Există cazuri cu o evoluţie favorabilă raportate de colegii noştri. (...) Acest tratament nu a făcut rău, nu a provocat efecte secundare severe, (...) sigur că ele există. (...) Tratamentul e cunoscut şi efectele sale potenţiale secundare sunt de asemenea foarte bine cunoscute, însă, din practica noastră clinică, dar şi din studiile prezentate până în prezent specific pe pacienţii cu COVID, s-a văzut că ele sunt extrem de rare şi deci ţinând cont de pericolul acestei boli, de severitatea sa, de mortalitatea sa foarte mare în rândul pacienţilor gravi cărora le e adresat tratamentul cu plasmă, ţinând cont de toate acestea, este evident că potenţialul beneficiu depăşeşte cu mult potenţialul risc care e unul foarte, foarte mic", a afirmat Dorel Săndesc.

La rândul său, preşedinta APAA, Rozalina Lăpădatu, a spus că "toată lumea a agreat că plasma poate avea beneficii foarte mari până se descoperă un medicament ţintit sau un vaccin".