Educația superioară este legată de declinul cognitiv mai rapid după un accident vascular cerebral

Un studiu condus de Michigan Medicine a evaluat legătura dintre nivelul de educație și declinul cognitiv după un accident vascular cerebral (AVC). Autorii au urmărit în special dacă un nivel mai înalt de educație (considerat un proxy pentru „rezerva cognitivă”) influențează ritmul de scădere a performanțelor cognitive în anii care urmează unui AVC.
Este cunoscut că riscul de demență crește semnificativ (de până la 50 de ori) în rândul supraviețuitorilor unui AVC. Totuși, nu era clar în ce măsură educația protejează sau, dimpotrivă, se asociază cu un anumit tip de evoluție cognitivă post-AVC. Unele studii anterioare indicau faptul că un nivel redus de educație putea crește riscul de declin cognitiv, dar acestea fie au măsurat cogniția la un singur moment după AVC, fie nu au ținut cont de nivelul de funcție cognitivă înainte de accidentul vascular. Autorii subliniază că este esențială atât captarea cogniției anterioare (prestroke), cât și observarea evoluției (traiectoriei) în anii care urmează episodului acut.

Despre studiu

Studiul a folosit date din patru cohorte de mare amploare (ARIC, FOS, REGARDS și CHS), integrate în proiectul STROKE COG. Au fost incluși 2019 participanți (fără demență inițial), care au suferit un AVC (ischemic sau hemoragic) și care aveau:

• cel puțin o evaluare cognitivă înainte de AVC,
• cel puțin o evaluare cognitivă după AVC,
• informații despre nivelul de educație (sub liceu, liceu, studii parțiale de colegiu sau absolvent de colegiu și peste).

La momentul accidentului vascular, vârsta mediană a participanților era de aproape 75 de ani, iar perioada mediană de urmărire post-AVC a fost de aproximativ 4 ani. Măsurătorile cognitive vizau trei domenii:

• cogniția globală,
• memoria,
• funcția executivă.

Abordare analitică
Autorii au utilizat modele liniare cu efecte mixte (linear mixed-effects models) pentru a estima schimbările de performanță cognitivă în timp. În aceste modele, au fost introduse interacțiunile cu variabile-cheie (vârstă, sex, etc.), iar rezultatele au fost ajustate pentru factori vasculari, stil de viață și nivelul cognitiv înainte de AVC.  

Rezultate

Funcția cognitivă globală

• Participanții cu studii superioare (colegiu sau mai mult) au avut scoruri inițiale mai bune după AVC comparativ cu cei cu educație sub nivelul liceului.  
• În ceea ce privește rata de declin al scorurilor globale, nu s-au identificat diferențe semnificative între categoriile de educație după ajustarea pentru alți factori.

Funcția executivă

• Cei care absolviseră colegiul sau aveau studii parțiale de colegiu au pornit cu scoruri inițiale superioare imediat după AVC (comparativ cu sub-liceu).  
• Surprinzător, în timp, aceste grupuri cu studii mai înalte au prezentat un declin mai rapid al funcției executive, chiar și după ajustare. Autorii explică acest fenomen prin conceptul de „rezervă cognitivă”: persoanele cu educație mai ridicată pot compensa mai bine daunele cerebrale până ating un prag critic, după care deficitul se manifestă mai abrupt.

Memorie

• Absolvenții de colegiu au avut scoruri post-AVC inițiale semnificativ mai mari decât cei cu educație sub liceu.  
• Ulterior, totuși, cei cu studii de colegiu au prezentat un declin mai accelerat față de cei cu studii parțiale de colegiu. Cu alte cuvinte, memoria se menține la un nivel bun în rândul celor cu studii superioare până când survin leziuni cerebrale cumulative (inclusiv AVC), moment în care ritmul de scădere devine mai pronunțat.

Rolul vârstei și al altor factori

• Vârsta la momentul AVC nu a modificat relația dintre educație și declinul cognitiv.  
• Nu au fost diferențe notabile nici în funcție de prezența unei ApoE ε4 (asociat cu riscul de Alzheimer) sau a unor AVC repetate.  
• În analize de sensibilitate (excluzând participanți cu scoruri foarte joase înainte de AVC sau cu istoric de depresie), concluziile s-au menținut în mare parte.

Concluzii

Studiul sugerează că persoanele cu nivel de educație mai înalt au, în general, performanțe cognitive inițial mai bune după un AVC, în special în domeniul funcției executive și al memoriei. Cu toate acestea, pe termen lung, odată cu înaintarea în vârstă și cu apariția leziunilor cerebrale asociate AVC, rata de declin cognitiv poate fi mai rapidă la cei cu studii superioare. Cercetătorii explică acest paradox prin conceptul de rezervă cognitivă - educația crescută menține o performanță ridicată până se depășește un prag critic de afectare neuronală.

Din perspectivă practică, datele indică faptul că intervențiile de reabilitare și monitorizare ar trebui să țină cont de nivelul de educație al pacienților. Deși cei mai educați pornesc de la un nivel cognitiv mai bun, ei pot avea o cădere accelerată în fața unui AVC sever sau a altor leziuni cerebrale, ceea ce ar necesita o atenție sporită în gestionarea pe termen lung a recuperării cognitive.