Efectele neașteptate ale aplicațiilor de fitness: pierderea motivației și impact negativ asupra sănătății mintale

Studiul publicat în 2025 de o echipă condusă de Bondaronek și colaboratori a investigat, printr-o abordare combinată între inteligența artificială și analiza calitativă umană, experiențele utilizatorilor celor mai populare aplicații comerciale de fitness. Folosind metodologia Machine-Assisted Topic Analysis (MATA), cercetătorii au analizat mii de postări de pe platforma X (fostul Twitter), pentru a identifica posibile efecte negative ale acestor aplicații asupra comportamentului, motivației și sănătății psihologice a utilizatorilor.
Aplicațiile digitale de sănătate oferă oportunități majore pentru susținerea comportamentelor sănătoase, facilitând monitorizarea personală, intervențiile la distanță și autogestionarea comportamentelor (Patel et al., 2021; Philippe et al., 2022). Cu toate acestea, multe dintre aceste aplicații nu se bazează pe teorii validate științific privind schimbarea comportamentului (Mangone et al., 2016; Zhou et al., 2024). Studiile arată că majoritatea aplicațiilor de fitness utilizează un set restrâns de tehnici de modificare a comportamentului – precum stabilirea de obiective, monitorizarea comportamentului și feedback-ul – care vizează în principal mecanismele motivaționale (Michie et al., 2011).

Conform modelului COM-B (Capability, Opportunity, Motivation – Behaviour), schimbarea comportamentală eficientă necesită nu doar motivație, ci și capacitatea și oportunitatea de a realiza comportamentele vizate. Intervențiile care cer un nivel înalt de agenție individuală, precum aplicațiile de fitness, pot accentua inegalitățile în sănătate (Adams et al., 2016), iar utilizarea excesivă a auto-monitorizării poate chiar diminua motivația intrinsecă (Etkin, 2016).

Despre studiu

Autorii au analizat postări publice de pe platforma X despre cinci dintre cele mai profitabile aplicații de fitness din lume: MyFitnessPal, Strava, WW (Weight Watchers), Muscle Booster și FitCoach. Din cele 58.881 de postări colectate, au fost selectate cele cu sentiment negativ, pe baza lexiconului „bing” (Silge & Robinson, 2016). Analiza a folosit metoda MATA, combinând topic modelling (analiză automată a co-apariției cuvintelor) cu interpretare umană tematică.

După procesarea datelor și excluderea postărilor automate, cercetătorii au identificat cinci teme principale care surprind experiențele negative ale utilizatorilor:

• Accentul excesiv pe cuantificarea dietei și activității fizice
• Erori algoritmice și dificultăți de urmărire a caloriilor
• Pierderi de date și întreruperi în procesul de monitorizare
• Impact emoțional și psihologic negativ al notificărilor și țintelor
• Percepția rolului aplicațiilor în sănătatea publică și responsabilitatea individuală

Rezultate

1. Cuantificarea dietei și activității

Utilizatorii descriu o relație strânsă între utilizarea aplicațiilor și numărarea caloriilor, adesea orientată spre reducerea aportului caloric. Postările relevă frustrare și dificultăți în menținerea acestor obiective, uneori ilustrate prin umor sau autoironie. Numeroși utilizatori au raportat o dependență de numere (calorii, macronutrienți), pierzând legătura cu senzațiile reale de foame sau sațietate.

2. Erori algoritmice și lipsa flexibilității

Algoritmii care estimează caloriile arată inexactități semnificative. Utilizatorii au raportat confuzii privind modul de calcul al energiei arse, erori la introducerea alimentelor și recomandări nutriționale nerealiste, uneori chiar periculoase (de exemplu, obiective calorice negative). Unii participanți au menționat că aplicațiile ignoră activități precum alăptarea, ceea ce arată lipsa personalizării și înțelegerii contextului real de viață.

3. Pierderea datelor și întreruperi tehnologice

Problemele tehnice – cum ar fi ne-sincronizarea dispozitivelor, erorile software sau pierderea accidentală a datelor – au generat sentimente de stres și frustrare. Utilizatorii au raportat anxietate la pierderea înregistrărilor privind performanțele personale („mi-am pierdut recordul personal pentru semimaraton”), ceea ce a afectat motivația și bucuria activității fizice.

4. Impact emoțional și psihologic

Aplicațiile care trimit notificări frecvente privind înregistrarea meselor sau atingerea obiectivelor pot deveni intruzive și demotivante. Mulți utilizatori au exprimat rușine, vinovăție sau iritare atunci când erau „atenționați” să își noteze mesele după ce consumaseră alimente percepute ca „nesănătoase”.

Pierderea „streak-urilor” (serii consecutive de zile cu obiective atinse) a fost asociată cu demotivare accentuată și pierderea satisfacției personale, un fenomen explicat de teoria autodeterminării (Deci & Ryan, 2000), conform căreia motivația intrinsecă este erodată atunci când autonomia și sentimentul de competență sunt subminate.

5. Percepții despre responsabilitate și sănătate publică

Analiza postărilor a evidențiat o tendință de internalizare a discursului neoliberal privind responsabilitatea personală pentru sănătate. Mulți utilizatori au susținut ideea că obezitatea este o problemă de voință individuală, minimalizând impactul factorilor socioeconomici. În același timp, unele mesaje negau responsabilitatea aplicațiilor în dezvoltarea tulburărilor de alimentație, în pofida dovezilor contrare (Levinson et al., 2017; Eikey, 2021).

Interpretare

Studiul arată că accentul pe cuantificare – măsurarea strictă a caloriilor și activităților – poate transforma experiențele sănătoase în surse de stres, rușine și demotivare. În loc să stimuleze motivația intrinsecă, aceste aplicații tind să promoveze un comportament condus de constrângere și validare numerică, ceea ce poate reduce eficiența pe termen lung a intervențiilor digitale de sănătate.

Cercetătorii subliniază riscul ca aceste aplicații să agraveze inegalitățile în sănătate și să promoveze o cultură a performanței corporale cuantificate, mai degrabă decât a bunăstării psihologice. De asemenea, lipsa de reglementare a aplicațiilor de tip „wellness” permite existența unor produse care pot avea efecte negative nedocumentate asupra sănătății publice.

Concluzii

Analiza bazată pe rețelele sociale oferă o perspectivă autentică asupra experiențelor utilizatorilor și evidențiază nevoia de evaluare critică a aplicațiilor comerciale de fitness. Rezultatele arată că, deși aceste aplicații pot sprijini monitorizarea sănătății, ele pot avea și efecte adverse – pierderea motivației, creșterea anxietății și consolidarea rușinii corporale.

Autorii recomandă o redesignare a aplicațiilor digitale de sănătate pentru a favoriza autonomia, competența și conexiunea socială, în locul fixării pe obiective cantitative rigide. De asemenea, este necesară reglementarea mai strictă a aplicațiilor de tip „wellness” pentru a proteja sănătatea publică și a preveni efectele psihologice și comportamentale nedorite.