Ce pot manca eu, diabeticul?
Ce pot manca, eu diabeticul?
Este intrebarea cea mai des intalnita in randul pacientilor cu diabet. Dr. Filip Marilena Iuliana si dr. Tudose Oana Cristina, medici de diabet, nutritie si boli metabolice din cadrul clinicii Elit Medical, raspund: Diabetul zaharat este un grup de boli metabolice caracterizat prin hiperglicemie data de deficit de secretie de insulina, deficit de actiune a insulinei sau ambele cauze. Hiperglicemia cronica este asociata cu disfunctia multor organe, cum ar fi ochii, rinichii, nervii, inima si vasele sanguine. Clasificarea diabetului zaharat:
- diabet de tip 1 (prin distructie celulara, cu deficit absolut de insulina adeseori)
- diabet de tip 2 (prin insulinorezistenta asociata unei deficiente de secretie de insulina de grad variabil)
- alte tipuri (prin defect genetic de functie beta celulara, de actiune a insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, indusa medicamentos, infectii, forme speciale imunomediate, diabet gestational, sindroame genetice) (Recomandari ADA, 2004)
O dieta adaptata este obligatorie si este elementul central al tratamentului unui diabetic indiferent de tipul de diabet. Recomandarile nutritionale pentru persoanele cu diabet, cu caracteristici similare fizico-comportamentale difera functie de regularitatea si distributia aportului glucidic pe zile si in cursul unei zile, variabile cu tratamentul administrat si valorile glicemice observate. Ele sunt particularizate functie de caracteristicile socio-profesionale, traditionale si financiare ale pacientului. Obiectivele dietetice ale unui pacient diabetic sunt:
- asigurarea unui aport nutritional echilibrat si adaptat
- evitarea sau minimizarea variatiilor glicemiilor spre valori extreme
- favorizarea controlului si altor factori de risc vasculari asociati sau independenti de diabetul zaharat
- prelungirea perioadei de aparitie a complicatiilor microvasculare
Evaluarea aportului si necesitatilor energetice este prima etapa a oricarei diete. Necesarul energetic este dat de activitatea fizica, comportamentul alimentar si caracteristica individualizata de varsta, sex, masa musculara. Variatiile aportului caloric pot fi date si de obezitate, hiperuricemie, hipertensiune arteriala, etc asociate diabetului zaharat. Ratia de glucide, care constituie o parte importanta in alimentatia omului sanatos este intre 50-55% din ratia calorica a unui diabetic. Proportia de hidrati de carbon este mai aproape de nivelul de 55% daca pacientul desfasoara o activitate fizica sustinuta si mai joasa daca regimul este mai bogat in acizi grasi mononesaturati. Aportul de glucide este realizat prin consumul de fainos (paine, paste si derivate fainoase), cartofi, orez, lapte, fructe, legume cu un continut ridicat de hidrati de carbon si este distribuit in mod traditional la 3 mese principale: mic-dejun, pranz si cina la care se adauga sau nu 3 gustari, functie de rezultatele glicemiilor: la 10.30, la 16.00 si seara la culcare. Aceasta ultima gustare este foarte importanta pentru diabeticii insulinotratati, pentru prevenirea hipoglicemiilor nocturne. Continutul proteic, lipidic, de fibre alimentare al unei mese se reflecta in valoarea glicemiei postprandiale.
Lipidele reprezinta mai putin de 30% din caloriile totale din ratia unui diabetic, cu un raport intre lipide mononesaturate: polinesaturate: saturate de 2:1:1. (lipidele nesaturate sunt reprezentate de uleiuri vegetale, iar cele saturate de grasimi animale). Aportul de grasimi animale trebuie redus la 10% din totalul caloric pentru a pastra o ingestie sub 300 mg/zi de colesterol derivat in principal din aceste alimente. Totodata proportia de acizi grasi din gama omega 3 continuti in uleiuri de soia, nuci, rapita si carnea de peste gras cu efecte hipotriglicerimiant si antitrombotic ar trebui sa reprezinte intre 10-20% din ratia calorica.
Proteinele sunt recomandate a fi consumate in cantitate de 1 g/kg de greutate corporala ideala/zi, dintre cele cu valoare biologica ridicata, cu restrictie doar in cazul aparitiei de complicatii ale diabeticului, cum ar fi nefropatia diabetica in stadii avansate. Aportul de proteine animale in ratia zilnica este de 1/3, iar de proteine vegetale este de 2/3; reducerea proteinelor animale permite si un aport scazut de grasimi saturate.
O dieta echilibrata acopera necesarul de vitamine, minerale si micronutrienti al unui diabetic. Aportul de potasiu si magneziu este corect asigurat printr-o alimentatie bogata in legume si fructe. In functie de alte boli asociate, hipertensiune arteriala, insuficienta renala, litiaza renala/veziculara se ajusteaza si necesarul nutrientilor.
Fibrele alimentare, de tipul celor solubile in special sunt asigurate prin consum de fructe, legume verzi si leguminoase; ajuta la reglarea glicemiei si a tranzitului intestinal. Dieta unui pacient diabetic sufera modificari specifice in situatii particulare, cum ar fi copilaria, adolescenta, femeia gravida, femeia care alapteaza, obezitatea, eforturile fizice sustinute cat si in cazul aparitiilor complicatiilor diabetului: obezitate, dislipidemie, hipertensiune arteriala, nefropatie, stari patologice acute (infectii, inflamatii etc).
Factorul alimentatie joaca un rol diferit in terapia unui pacient insulinotratat comparativ cu cel insulinoindependent, datorita caracteristicilor de varsta, activitate fizica, tratament hipoglicemiant folosit, comorbiditati asociate.
Adaptarea continua a unei diete necesitatilor pacientului diabetic si mai ales punerea ei in practica este o adevarata incercare ce ar trebui realizata in echipa dietetician, medic, psiholog. Dr. Filip Marilena Iuliana – medic primar diabet zaharat, nutritie si boli metabolice Dr. Dascalescu Oana Cristina – medic specialist diabet zaharat,nutritie si boli metabolice Dr. Spanu Irina- medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice