Evaluarea automată a calcificărilor aortice abdominale în timpul screeningului pentru osteoporoză: o strategie oportunistă pentru predicția riscului cardiovascular

Un studiu amplu, realizat pe baza registrului populațional Manitoba Bone Mineral Density Registry, a demonstrat că analiza automatizată a calcificărilor aortice abdominale (AAC) pe imaginile obținute în timpul evaluării densității minerale osoase (DXA) poate prezice cu acuratețe evenimente cardiovasculare majore (MACE) la persoanele supuse screeningului pentru osteoporoză. Această abordare, bazată pe inteligență artificială, are potențialul de a transforma examinările osoase de rutină într-un instrument valoros pentru prevenția bolilor cardiovasculare, în special în rândul femeilor în vârstă.
Boala cardiovasculară este principala cauză de mortalitate la nivel global și afectează profund calitatea vieții și costurile sistemelor de sănătate. Deși femeile în vârstă prezintă un risc cardiovascular semnificativ, ele sunt adesea subevaluate și subtratate comparativ cu bărbații. În acest context, evaluarea calcificărilor aortice abdominale – un marker recunoscut de ateroscleroză subclinică – în timpul screeningului pentru osteoporoză ar putea contribui la reducerea acestor inegalități.

Metoda tradițională de scor AAC-24 presupune evaluarea manuală a imaginilor laterale ale coloanei lombare (L1–L4), însă aplicarea ei la scară largă este limitată de lipsa cititorilor specializați și de consumul de timp. Noul model automatizat ML-AAC24, bazat pe rețele neuronale convoluționale (EfficientNetB3), permite scorarea rapidă și precisă a calcificărilor aortice pe imaginile VFA obținute în timpul examinării DXA.

Despre studiu

Cohorta a inclus 10.250 de persoane (94% femei) care au efectuat evaluări DXA cu imagini VFA între 2010 și 2017 în provincia Manitoba, Canada. Criteriile de includere în VFA au fost bazate pe vârstă, scor T ≤ –1,5, pierdere de înălțime sau expunere la glucocorticoizi. Au fost excluse persoanele cu antecedente de infarct miocardic sau accident vascular cerebral ischemic.

Modelul ML-AAC24 a fost calibrat pe imagini obținute cu aparate GE (iDXA, Lunar Prodigy) și a clasificat calcificările aortice în trei categorii:

• Scor mic: <2
• Scor moderat: 2–5,9
• Scor mare: ≥6

Au fost analizate relațiile dintre aceste scoruri și apariția ulterioară a evenimentelor cardiovasculare majore (MACE): moarte de orice cauză, spitalizare pentru infarct miocardic acut sau spitalizare pentru evenimente cerebrovasculare non-hemoragice.

Rezultate

Pe o perioadă medie de urmărire de 3,9 ani, 12,3% dintre participanți au suferit un MACE. Incidența a crescut semnificativ în funcție de severitatea calcificărilor:

• Scor mic ML-AAC24: 18,4 evenimente/1.000 persoane-an
• Scor moderat: 34,1 evenimente/1.000 persoane-an (IRR: 1,9)
• Scor mare: 55,6 evenimente/1.000 persoane-an (IRR: 3,0)

Diferențele au fost și mai pronunțate în subgrupurile fără tratament cu statine:

• În rândul celor fără statine (n = 7.327): incidența MACE a fost de 17,8 (scor mic) versus 59,2 (scor mare).
• La persoanele sub 80 de ani și fără statine (n = 5.470), riscul a fost de 13,5 (scor mic) versus 44,1 (scor mare), ceea ce indică o diferență absolută de risc de 10%.

Rata de evenimente a fost mai mare la bărbați (22,6%) decât la femei (11,7%), iar scorurile ML-AAC24 au prezis consistent riscul cardiovascular în ambele sexe, cu o semnificație statistică apropiată de prag (p = 0,064).

Subgrupuri și interacțiuni semnificative

Analizele stratificate au arătat:

• Persoanele ≥80 ani au avut un risc semnificativ mai mare de MACE comparativ cu cele <80 ani.
• Efectele scorului ML-AAC24 au fost mai pronunțate la persoanele sub 80 ani – acestea au avut un risc relativ mai mare asociat cu scoruri moderate sau mari.
• Nu s-au observat interacțiuni semnificative între scorul ML-AAC24 și alți factori precum indicele de masă corporală, fumatul, utilizarea de glucocorticoizi, locuința urbană/rurală sau nivelul de venit.

Implicații clinice

Această abordare permite:

• Identificarea precoce a riscului cardiovascular în rândul femeilor vârstnice, adesea neincluse în screeninguri cardiovasculare.
• Optimizarea deciziilor terapeutice și preventive, prin raportarea scorurilor AAC în mod similar cu scorurile de densitate osoasă.
• Reducerea costurilor și a expunerii la radiații, deoarece imaginile VFA au o doză mult mai mică decât tomografiile pentru scor de calciu coronarian.

Autorii estimează că este necesară doar scanarea a 4 persoane pentru a identifica un individ cu risc crescut (scor ML-AAC24 mare), ceea ce sugerează o eficiență remarcabilă a acestei metode ca instrument de screening comunitar.

Limitări

• Generalizarea rezultatelor este limitată, deoarece cohorta include în principal femei din America de Nord.
• Evenimentele cardiovasculare au inclus mortalitate de toate cauzele, ceea ce poate subestima asocierea dintre calcificările aortice și riscul cardiovascular specific.
• Este necesară validarea în alte populații și în studii prospective, inclusiv în rândul bărbaților și al altor grupuri etnice.

Concluzii

Acest studiu demonstrează valoarea predictivă a calcificărilor aortice abdominale identificate automat pe imaginile VFA, obținute de rutină în timpul screeningului pentru osteoporoză. Scorul ML-AAC24 este un instrument practic, cu potențial real pentru integrarea în strategiile de prevenție cardiovasculară, în special pentru femeile în vârstă, o categorie adesea ignorată în politicile curente de sănătate publică.

Integrarea acestui tip de screening vascular în rutina evaluării osoase ar putea reprezenta o schimbare de paradigmă în medicina preventivă cardiovasculară, aducând beneficii majore în identificarea și gestionarea riscului subclinic.