Evaluarea beneficiului net individual al scăderii intensive a tensiunii arteriale la pacienții cu boală cronică de rinichi în cadrul studiului SPRINT

Un studiu de la Universitatea California San Francisco și Universitatea din California, San Diego, publicat în Journal of the American Society of Nephrology în octombrie 2025, a investigat beneficiul net individual al reducerii intensive a tensiunii arteriale sistolice la pacienții cu boală cronică de rinichi (BCR) incluși în studiul SPRINT (Systolic Blood Pressure Intervention Trial).
Context
Ținta optimă a tensiunii arteriale pentru pacienții cu hipertensiune și boală cronică de rinichi rămâne un subiect dezbătut în literatura medicală. Studiul SPRINT, publicat inițial în 2015, a demonstrat că reducerea tensiunii arteriale sistolice la mai puțin de 120 mmHg, comparativ cu o țintă de 140 mmHg, scade semnificativ mortalitatea și evenimentele cardiovasculare la pacienții fără diabet. Totuși, pentru pacienții cu boală cronică de rinichi, beneficiile și riscurile acestei intervenții – cum ar fi riscul crescut de leziune renală acută – au generat controverse. Prin urmare, studiul actual și-a propus să cuantifice beneficiul net individualizat, luând în considerare atât beneficiile clinice, cât și efectele adverse ale tratamentului intensiv.
Despre studiul actual
Analiza a inclus 2012 participanți din SPRINT care aveau boală cronică de rinichi la momentul inițial, definită printr-un rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR) <60 mL/min/1,73 m².
Cercetătorii au folosit modele de regresie Cox pentru a estima diferențele absolute de risc între două strategii terapeutice:
-
o țintă intensivă de tensiune arterială sistolică <120 mmHg,
-
o țintă standard de <140 mmHg.
Evenimentele analizate au inclus:
-
mortalitatea de orice cauză,
-
evenimentele cardiovasculare majore,
-
declinul cognitiv,
-
și efectele adverse asociate tratamentului antihipertensiv (în special leziunea renală acută și sincopa).
Pentru a evalua beneficiul net individualizat, autorii au aplicat o sumă ponderată a diferențelor de risc, folosind ponderi bazate pe preferințele din literatură pentru a calibra importanța relativă a fiecărui rezultat (beneficii vs. riscuri).
Într-o analiză de sensibilitate, s-au aplicat ponderi alternative în care beneficiile și riscurile au fost considerate de importanță similară.
Rezultatele au fost, de asemenea, comparate între pacienții cu:
-
eGFR ≥45 mL/min/1,73 m²,
-
și eGFR <45 mL/min/1,73 m²,
pentru a observa modul în care severitatea bolii renale influențează beneficiul net al tratamentului intensiv.
Rezultate
Participanții au avut o vârstă medie de 73 ± 9 ani, 43% erau femei, iar 31% erau de origine afro-americană. Valorile medii ale funcției renale la momentul inițial au fost:
-
eGFR: 46 ± 11 mL/min/1,73 m²,
-
albuminurie mediană: 16 mg/g (interval intercuartil: 7–56 mg/g).
Analiza principală
Când s-au simulat preferințele pacienților care acordă o importanță majoră beneficiilor reducerii intensive a tensiunii arteriale – precum scăderea riscului de deces, evenimente cardiovasculare și declin cognitiv – în raport cu posibilele efecte adverse, s-a observat:
-
un beneficiu net median de 6,4%,
-
iar 100% dintre participanți au avut un beneficiu net pozitiv în favoarea tratamentului intensiv.
Analiza de sensibilitate
Atunci când beneficiile și riscurile au fost considerate echivalente ca importanță,
-
beneficiul net median a fost de 2,2%,
-
iar 90% dintre participanți au menținut un beneficiu net pozitiv.
Analiza pe subgrupuri
Participanții cu funcție renală mai redusă (eGFR <45 mL/min/1,73 m²) au obținut beneficii nete mai mari decât cei cu funcție renală mai bună (≥45 mL/min/1,73 m²) în ambele scenarii de preferință, diferențele fiind statistic semnificative (P <0.001).
Concluzii
Aproape toți pacienții cu boală cronică de rinichi incluși în studiul SPRINT au avut un beneficiu net individual favorabil pentru o țintă de tensiune arterială sistolică sub 120 mmHg, chiar și atunci când riscurile terapiei intensive au fost evaluate ca având importanță similară cu beneficiile.
Magnitudinea beneficiului a fost cea mai pronunțată la pacienții cu forme mai avansate de boală cronică de rinichi, sugerând că reducerea agresivă a tensiunii arteriale poate oferi avantaje clinice superioare în această categorie, cu condiția unei monitorizări atente a complicațiilor asociate.
Finanțare: Studiul a fost susținut de National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI), parte a National Institutes of Health (NIH).
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/covid-recovery-center-female-doctor-checking-elder-patient-s-blood-pressure-with-aparatus_12367998.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- O mică peptidă produsă de bacteriile intestinale identificată ca factor cheie în fibroza renală
- N-acetilcisteina protejează rinichii împotriva toxicității induse de aciclovir
- O nouă tehnologie cu ultrasunete oferă un tratament eficient pentru pietrele urinare
- Dializa ar putea să nu fie cea mai bună opțiun pentru unii adulți în vârstă cu insuficiență renală
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni