Evaluarea cardiologică postoperatorie și prognosticul pacienților cu leziune miocardică perioperatorie după chirurgie non-cardiacă majoră

Evaluarea cardiologică postoperatorie și prognosticul pacienților cu leziune miocardică perioperatorie după chirurgie non-cardiacă majoră

©

Autor:

Evaluarea cardiologică postoperatorie și prognosticul pacienților cu leziune miocardică perioperatorie după chirurgie non-cardiacă majoră

ComplicaÈ›iile cardiace perioperatorii reprezintă o cauză importantă de morbiditate È™i mortalitate după chirurgia non-cardiacă majoră, fiind mult mai frecvente decât se presupunea anterior. Leziunea sau infarctul miocardic perioperator (IMP) este adesea silenÈ›ios, dificil de recunoscut clinic È™i insuficient investigat, în special în absenÈ›a unei monitorizări active È™i a implicării cardiologului. Studiul publicat în European Heart Journal a evaluat într-o cohortă mare, prospectivă È™i multicentrică dacă evaluarea cardiologică postoperatorie este asociată cu un prognostic mai bun la pacienÈ›ii cu IMP.

Idei principale

  • Infarctul miocardic perioperator apare frecvent după chirurgia non-cardiacă majoră È™i este asociat cu mortalitate crescută pe termen scurt È™i lung.
  • Diagnosticul IMP se bazează pe creÈ™teri ale troponinei cardiace, independent de simptome sau modificări electrocardiografice.
  • Evaluarea cardiologică postoperatorie este asociată cu o reducere semnificativă a evenimentelor cardiovasculare majore (ECVM) È™i a mortalității totale la 1 an.
  • Beneficiul pare a fi legat de optimizarea investigaÈ›iilor, intensificarea terapiei cardiovasculare È™i managementul etiologic al IMP.
  • Rezultatele susÈ›in recomandările ghidurilor europene privind abordarea interdisciplinară a pacienÈ›ilor cu risc cardiovascular crescut.

Context

La nivel global, milioane de pacienÈ›i decedează anual în primele 30 de zile după o intervenÈ›ie chirurgicală, o proporÈ›ie semnificativă fiind atribuibilă complicaÈ›iilor cardiovasculare. Odată cu creÈ™terea volumului chirurgical, în special în rândul populaÈ›iei vârstnice, IMP devine o problemă majoră de sănătate publică.

RecunoaÈ™terea precoce a IMP este dificilă deoarece simptomele pot lipsi sau pot fi mascate de anestezie, analgezie, durere postoperatorie ori alte complicaÈ›ii chirurgicale. În acest context, monitorizarea sistematică a troponinei È™i implicarea cardiologului pot juca un rol esenÈ›ial în reducerea riscului ulterior.

Despre studiu

Design și populația studiată

Analiza face parte din programul prospectiv multicentric BASEL-PMI, desfășurat în două spitale universitare din ElveÈ›ia. Au fost incluÈ™i pacienÈ›i cu risc cardiovascular crescut supuÈ™i chirurgiei non-cardiace majore, eligibili pentru un program instituÈ›ional de monitorizare activă a infarctului miocardic perioperator.

PacienÈ›ii au fost consideraÈ›i cu risc înalt dacă aveau vârsta ≥65 de ani sau ≥45 de ani cu antecedente de boală coronariană, boală arterială periferică sau accident vascular cerebral È™i necesitau spitalizare postoperatorie de cel puÈ›in 24 de ore.

Definirea leziunii miocardice perioperatorii

IMP a fost definit exclusiv pe baza creșterii troponinei cardiace peste percentila 99 a testului utilizat (hs-cTnT sau s-cTnI), conform ghidurilor Societății Europene de Cardiologie, independent de simptome sau modificări ECG.

Evaluarea cardiologică

În cazul detectării IMP, protocolul instituÈ›ional prevedea evaluarea clinică, înregistrarea unui ECG È™i solicitarea unei consultaÈ›ii cardiologice. Cardiologul colabora cu chirurgul curant pentru stabilirea investigaÈ›iilor suplimentare, a etiologiei IMP È™i a terapiei optime, incluzând ajustarea medicaÈ›iei cardiovasculare.

Obiective și urmărire

Obiectivul principal a fost apariÈ›ia evenimentelor cardiovasculare majore (ECVM: deces cardiovascular, infarct miocardic, insuficiență cardiacă acută, aritmii amenințătoare de viață) între ziua 3 È™i ziua 365 postoperator. Obiectivul secundar a fost mortalitatea de orice cauză la 1 an.

Rezultate

Caracteristicile pacienților

Din peste 14.000 de pacienÈ›i incluÈ™i în program, 1.875 au dezvoltat IMP. Analiza principală a inclus 1.048 de pacienÈ›i transferaÈ›i direct pe secÈ›ie după intervenÈ›ie. Vârsta mediană a fost de 77 de ani, iar comorbiditățile cardiovasculare au fost frecvente.

Evaluarea cardiologică și managementul IMP

Aproximativ 59% dintre pacienți au beneficiat de evaluare cardiologică postoperatorie. Aceștia au fost investigați mai frecvent prin ECG, ecocardiografie, teste de ischemie și angiografie coronariană și au primit mai des intensificarea terapiei cardiovasculare, inclusiv antiagregante plachetare și statine.

Evenimente cardiovasculare majore

La 1 an, 15,6% dintre pacienÈ›i au prezentat ECVM. După ajustarea pentru multiple variabile clinice È™i chirurgicale, evaluarea cardiologică a fost asociată cu o reducere de 46% a riscului de ECVM (raport de risc ajustat ≈0,54).

Mortalitatea totală

Mortalitatea de orice cauză la 1 an a fost de 13,5%. Evaluarea cardiologică a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de deces (raport de risc ajustat ≈0,65), efect confirmat prin multiple analize de sensibilitate.

Interpretare

Beneficiul evaluării cardiologice pare a rezulta dintr-un pachet complex de îngrijire, care include diagnostic etiologic mai precis, optimizarea terapiei cardiovasculare, detectarea precoce a complicaÈ›iilor È™i coordonarea îngrijirii postoperatorii.

Majoritatea IMP au fost de tip 2, legate de dezechilibrul între aportul È™i consumul de oxigen miocardic, subliniind importanÈ›a unei abordări personalizate È™i nu exclusiv invazive.

Implicații clinice

Rezultatele susÈ›in recomandările actuale ale ghidurilor europene privind implicarea cardiologului în managementul pacienÈ›ilor cu IMP. Totodată, studiul evidenÈ›iază dificultățile practice în implementarea universală a acestei strategii, în special în weekend sau în contextul resurselor limitate.

Soluții precum criterii instituționale de triaj, teleconsultațiile sau utilizarea instrumentelor digitale ar putea facilita accesul mai larg la expertiza cardiologică.

Limitări

Studiul are un design observaÈ›ional, ceea ce nu permite stabilirea unei relaÈ›ii cauzale definitive. DeÈ™i au fost efectuate ajustări extinse È™i analize de sensibilitate, confuzia reziduală nu poate fi complet exclusă. De asemenea, urmărirea a fost limitată la 1 an, iar evoluÈ›ia pe termen mai lung rămâne necunoscută.

Concluzii

La pacienÈ›ii care dezvoltă leziune miocardică perioperatorie după chirurgie non-cardiacă majoră, evaluarea cardiologică postoperatorie este asociată cu o reducere semnificativă a evenimentelor cardiovasculare majore È™i a mortalității totale la 1 an. Aceste date subliniază importanÈ›a colaborării interdisciplinare È™i susÈ›in integrarea sistematică a cardiologului în îngrijirea perioperatorie a pacienÈ›ilor cu risc cardiovascular crescut.


Data actualizare: 04-02-2026 | creare: 04-02-2026 | Vizite: 50
Bibliografie
Glarner, N., et al. (2026). Peri-operative myocardial infarction/injury after non-cardiac surgery: association between cardiologist evaluation and outcomes. European Heart Journal. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf846. https://academic.oup.com/eurheartj/advance-article/doi/10.1093/eurheartj/ehaf846/8425377

Image by krakenimages.com on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum