Evaluarea somnolenței prin analiza răspunsului verbal la persoanele în vârstă

Somnolența excesivă este o problemă majoră de sănătate publică, asociată cu accidente rutiere și alte efecte negative asupra sănătății. În special, utilizarea benzodiazepinelor pentru tratamentul insomniei este adesea legată de somnolență zilnică și deficite cognitive. Această cercetare explorează posibilitatea utilizării analizei vocii pentru a măsura somnolența subiectivă la adulți vârstnici, folosind un marker denumit timpul de reacție verbal (VRT) în timpul testării cognitive. Studiul s-a concentrat pe participanții cu vârste ≥55 de ani, care utilizau benzodiazepine și aveau un istoric de insomnie.

Context

Somnolența este asociată cu deficite în domenii cognitive esențiale, cum ar fi memoria de lucru și memoria episodică. Aceste deficite pot interfera cu activitățile zilnice și pot crește riscul de accidente sau de scădere a performanței cognitive. În ciuda diverselor metode utilizate pentru evaluarea somnolenței, cele mai frecvent utilizate (auto-raportarea și teste de performanță cognitive) nu sunt întotdeauna fiabile. Astfel, există o nevoie urgentă de metode obiective, non-invazive, care să permită monitorizarea somnolenței, în special în contextul testării cognitive. Studiile anterioare au sugerat că analiza vocii ar putea fi o metodă utilă de detectare a somnolenței, iar acest studiu își propune să investigheze utilizarea timpurilor de reacție verbal ca marker al somnolenței.

Despre studiul actual

Studiul a inclus 16 participanți cu vârsta între 55 și 73 de ani, toți cu un istoric de insomnie și utilizare a medicamentelor benzodiazepinice. Participanții au completat evaluări ecologice momentane (EMA) ale somnolenței și au efectuat teste cognitive verbale auto-administrate folosind aplicații mobile. Testele cognitive au inclus testul de Asociere Verbală (VPA), iar timpii de reacție verbal (VRT) au fost măsurați în cadrul fiecărei sesiuni de testare. În paralel, participanții au raportat subiectiv nivelul lor de somnolență pe o scală de la 1 (nu deloc somnolent) la 4 (foarte somnolent). Modelul de regresie a fost utilizat pentru a examina corelațiile dintre VRT și auto-raportările de somnolență.

Rezultate

Analiza a inclus 1.513 observații din 16 participanți. S-a observat o corelație semnificativă între timpii de reacție verbal mai lungi și niveluri mai mari de somnolență auto-raportată (p≤0,05). Modelul de regresie stratificat k-fold cross-validation/random forest (SKCV/RF) a arătat o performanță bună, cu un scor F1 mediu de 0,80 ± 0,08. Aceste rezultate sugerează că analiza vocii poate fi utilizată pentru a evalua somnolența într-un mod obiectiv și eficient, mai ales în contextul testării cognitive din afaceri de birou, unde somnolența nu este principalul obiectiv al evaluării.

Discuție

Această cercetare adaugă o dimensiune importantă în studiul somnolenței și al evaluării cognitive, arătând că timpii de reacție verbală pot fi utilizați ca indicatori ai somnolenței. Modelele de predicție dezvoltate în acest studiu sugerează că acest tip de analiză vocală poate deveni o metodă pasivă de monitorizare a somnolenței, având aplicații largi, inclusiv în evaluarea continuă a sănătății cognitive în rândul populațiilor vârstnice. De asemenea, se confirmă că timpii mai lungi de reacție verbal sunt corelați cu un nivel crescut de somnolență, ceea ce sugerează o scădere a eficienței cognitive legată de somnolență.

Aceste constatări susțin ideea că monitorizarea somnolenței prin analiza vocii ar putea fi un instrument valoros în identificarea precoce a somnolenței excesive și a problemelor cognitive asociate. În plus, abordarea noastră de a măsura obiectiv somnolența ar putea contribui la îmbunătățirea evaluării și tratamentului acestor condiții, mai ales în contextul medical și în cadrul testelor cognitive din afaceri de birou.

Concluzii

Studiul demonstrează faptul că timpii de reacție verbal (VRT) pot fi utilizați ca un marker eficient pentru somnolență, oferind o metodă non-invazivă și obiectivă de monitorizare a somnolenței în contexte de testare cognitivă. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe validarea acestei metode într-un număr mai mare de participanți și în condiții de mediu mai naturale. De asemenea, este necesar să se exploreze aplicabilitatea acestei tehnici în monitorizarea continuă a somnolenței și să se investigheze potențialul acesteia în evaluarea altor aspecte cognitive, cum ar fi memoria de lucru și procesarea informațiilor.