Evoluția pe termen lung după COVID-19 sever: mortalitate ridicată și afectarea calității vieții la patru ani după internarea în terapie intensivă

Un studiu realizat la un spital temporar de terapie intensivă din Zielona Góra, Polonia și publicat în revista Scientific Reports a analizat mortalitatea la patru ani și calitatea vieții legată de sănătate la pacienții cu sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA) asociat infecției cu SARS-CoV-2 care au necesitat ventilație mecanică în unitatea de terapie intensivă. Cercetarea arată că mortalitatea rămâne ridicată pe termen lung, iar o proporție importantă dintre supraviețuitori prezintă simptome persistente și limitări funcționale ani după episodul acut.

Idei principale

• Studiul a inclus 283 pacienți cu COVID-19 sever și SDRA tratați în terapie intensivă.
• 29% dintre pacienți au decedat în primele 30 de zile după internarea în terapie intensivă.
• Mortalitatea cumulată la patru ani a fost de 44,5%.
• Vârsta mai mare și numărul crescut de leucocite la internare au fost asociate cu mortalitatea precoce.
• La patru ani după episodul acut, mulți supraviețuitori au raportat fatigabilitate, insomnie, dispnee și limitări funcționale.
• Valoarea mediană a anilor de viață ajustați pentru calitatea vieții (QALY) a fost de 3,7 ani.

Context

În timpul valurilor majore ale pandemiei de COVID-19, aproximativ 15% dintre pacienți au dezvoltat insuficiență respiratorie severă care a necesitat suport respirator avansat, inclusiv ventilație mecanică invazivă, ventilație noninvazivă sau oxigenoterapie cu flux înalt.

Pacienții cu SDRA asociat COVID-19 reprezintă unul dintre cele mai severe fenotipuri clinice ale infecției, fiind caracterizați prin:

• inflamație pulmonară severă;
• hipoxemie profundă;
• necesitatea tratamentului în unitatea de terapie intensivă.

Deși managementul acut al bolii s-a îmbunătățit semnificativ pe parcursul pandemiei, numeroase studii de urmărire au arătat că supraviețuitorii formelor critice pot dezvolta un spectru larg de sechele pe termen lung, inclusiv:

• fatigabilitate persistentă;
• dispnee;
• tulburări cognitive;
• scăderea capacității funcționale.

Cu toate acestea, datele privind evoluția la intervale foarte lungi, de mai mulți ani, sunt limitate, în special în Europa Centrală și de Est, unde sistemele de sănătate și programele de reabilitare pot diferi de cele din Europa Occidentală.

Despre studiu

Designul studiului

Cercetarea a avut un design de tip cohortă retrospectiv–prospectivă (ambispectivă), realizată într-un singur centru medical. Studiul a inclus pacienți internați între decembrie 2020 și iulie 2021 într-un spital temporar pentru COVID-19 din Polonia.

Criteriile de includere au fost:

• vârsta adultă;
• diagnostic confirmat de infecție cu SARS-CoV-2;
• prezența SDRA;
• necesitatea ventilației mecanice invazive.

Date clinice analizate

La momentul internării au fost colectate numeroase variabile clinice și biologice, inclusiv:

• date demografice și comorbidități;
• parametri respiratori și semne vitale;
• markeri de laborator;
• durata spitalizării în terapie intensivă;
• intervalul dintre debutul simptomelor și intubație;
• scorul APACHE II pentru evaluarea severității bolii.

Interviurile de urmărire au fost realizate telefonic între aprilie și august 2025.

Indicatorii evaluați

Studiul a analizat două categorii principale de rezultate:

Rezultate primare:

• mortalitatea la 30 de zile după internarea în terapie intensivă;
• mortalitatea cumulată la patru ani.

Rezultate secundare:

• starea funcțională;
• calitatea vieții legată de sănătate;
• dispneea și fatigabilitatea;
• tulburările cognitive;
• revenirea la locul de muncă;
• costurile indirecte și impactul socio-economic.

Pentru evaluarea clinică au fost utilizate instrumente standardizate:

• PCFS – scala statusului funcțional post-COVID;
• mMRC – scala dispneei;
• scale pentru evaluarea fatigabilității;
• EQ-5D-5L și EQ-VAS pentru calitatea vieții.

Rezultate

Mortalitatea precoce și pe termen lung

Din totalul celor 283 pacienți incluși în analiză:

• 29% au decedat în primele 30 de zile după internarea în terapie intensivă;
• dintre supraviețuitorii inițiali, 44 persoane au decedat ulterior în perioada de urmărire.

Astfel, mortalitatea cumulată la patru ani după internarea în terapie intensivă a fost de 44,5%.

Factorii asociați cu mortalitatea

Pacienții care au decedat în primele 30 de zile au prezentat:

• vârstă mai înaintată;
• niveluri crescute ale lactat-dehidrogenazei;
• număr crescut de leucocite;
• niveluri crescute ale D-dimerilor;
• număr scăzut de trombocite.

De asemenea, acești pacienți au avut:

• scoruri APACHE II mai mari;
• durată mai lungă a spitalizării în terapie intensivă.

Analizele multivariate au arătat că vârsta mai înaintată și numărul crescut de leucocite la internare au fost asociate independent cu mortalitatea la 30 de zile.

Pentru mortalitatea tardivă (după primele 30 de zile), vârsta a fost singurul predictor independent identificat.

Comorbiditățile asociate mortalității tardive

Printre pacienții care au decedat în perioada de urmărire au fost frecvente următoarele afecțiuni cronice:

• boala coronariană;
• boala pulmonară obstructivă cronică;
• boala renală cronică.

Starea funcțională și simptomele persistente

Dintre cei 157 supraviețuitori la patru ani, 81 persoane au participat la interviurile de urmărire.

Printre aceștia:

• 30% au raportat limitări funcționale;
• 46,8% au raportat insomnie;
• 27,5% au prezentat fatigabilitate semnificativă clinic;
• 21,3% au raportat durere sau disconfort moderat sau sever;
• 15% nu s-au întors la muncă cu normă întreagă.

Reinternări și reabilitare

Rezultatele au arătat că:

• 39% dintre pacienți au urmat programe de reabilitare;
• 30% au fost reinternați cel puțin o dată după externare.

Calitatea vieții

Analiza anilor de viață ajustați pentru calitatea vieții (QALY) a arătat o valoare mediană de 3,7 ani în perioada de patru ani după internarea în terapie intensivă.

Valori mai scăzute ale QALY au fost observate la pacienții care prezentau:

• fatigabilitate persistentă;
• dispnee;
• tulburări cognitive;
• imposibilitatea revenirii la muncă.

Limitări

Autorii menționează că estimările privind simptomele pe termen lung pot fi influențate de biasul de supraviețuire și de rata de răspuns, deoarece doar 81 din cei 157 supraviețuitori eligibili au completat interviul de urmărire.

Concluzii

Pacienții cu COVID-19 sever și SDRA care au necesitat tratament în terapie intensivă prezintă o mortalitate semnificativă pe termen lung, aproape jumătate dintre pacienți decedând în intervalul de patru ani de la internare.

În plus, mulți supraviețuitori prezintă simptome persistente și limitări funcționale, inclusiv fatigabilitate, tulburări de somn, dispnee și dificultăți cognitive.

Rezultatele subliniază necesitatea dezvoltării unor programe structurale de monitorizare post-terapie intensivă, precum și a unor strategii de reabilitare medicală și reintegrare profesională pentru persoanele afectate de forme severe de COVID-19.