Excesul ponderal în timpul sarcinii - riscuri la mamă și copil [meta-analiză]

Un studiu realizat la Universitatea Monash și publicat în BMJ la data de 19 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de 15 ani (2009–2024), relația dintre câștigul ponderal gestațional și riscul de rezultate materne și neonatale adverse la femei însărcinate cu sarcină unică. Scopul a fost de a oferi dovezi solide pentru actualizarea standardelor globale ale Organizației Mondiale a Sănătății privind creșterea în greutate pe parcursul sarcinii.

Context

Câștigul ponderal gestațional reprezintă rezultatul unei interacțiuni complexe între starea nutrițională maternă, creșterea fetală, volumul de lichid amniotic, depozitele materne de grăsime și retenția hidrică. În 1990, Institutul Medicinei din Statele Unite a publicat primele recomandări privind creșterea în greutate în sarcină, actualizate ulterior în 2009, utilizând categoriile de indice de masă corporală ale Organizației Mondiale a Sănătății. Aceste recomandări au devenit referința globală, deși se bazau pe populații predominant caucaziene, de vârstă tânără, cu indice de masă corporală mai redus și cu diversitate etnică limitată.

În ultimii ani, au devenit evidente limitările acestor ghiduri, atât din cauza creșterii accelerate a vârstei materne și a indicelui de masă corporală, cât și a apariției unor populații extrem de eterogene la nivel global. Eforturile anterioare de a testa recomandările Institutului Medicinei în diferite regiuni au raportat heterogenitate semnificativă, motiv pentru care au fost dezvoltate criterii regionale. Organizația Mondială a Sănătății a inițiat recent elaborarea unor standarde globale de câștig ponderal gestațional, bazate pe date individuale armonizate, provenite din populații diverse ca etnie, venit și poziționare geografică.

Despre studiu

Studiul a fost un review sistematic și meta-analiză care a evaluat dovezile publicate între 2009 și 2024 în toate limbile, incluzând doar studii observaționale cu peste 300 de participante și raportare stratificată a rezultatelor în funcție de indicele de masă corporală și câștigul ponderal gestațional. Au fost incluse 40 de studii, totalizând 1.608.711 femei însărcinate cu vârsta de peste 18 ani, fiecare având sarcină unică.

Caracteristicile populației

• 6% (65.114 femei) aveau subponderalitate înainte de sarcină.

• 53% (607.258) aveau greutate normală.

• 19% (215.183) aveau suprapondere.

• 22% (252.970) prezentau obezitate.

Doar 32% dintre femei au avut câștig ponderal gestațional în limitele recomandate.
23% au acumulat mai puțin, iar 45% mai mult decât recomandările Institutului Medicinei sau ale studiilor specifice.

Tipurile de rezultate evaluate

Studiul a analizat o gamă largă de rezultate materne și neonatale, inclusiv:

• greutatea la naștere

• operația cezariană

• tulburări hipertensive ale sarcinii

• nașterea prematură

• nou-născuți mici sau mari pentru vârsta gestațională

• greutate mică la naștere

• macrosomie

• internare în terapie intensivă neonatală

• detresă respiratorie

• hiperbilirubinemie

• diabet gestațional (neluat în meta-analiză din cauza variabilității definițiilor)

Despre autori

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători în endocrinologie, obstetrică, epidemiologie, nutriție, diabetologie, biostatistică și sănătatea femeii, din cadrul Universității Monash și din alte instituții globale. Echipa a inclus membri ai Grupului tehnic consultativ al Organizației Mondiale a Sănătății privind câștigul ponderal gestațional, ceea ce conferă studiului relevanță strategică în procesul internațional de definire a noilor standarde.

Rezultate

1. Consecințele câștigului ponderal gestațional sub recomandări

(după criteriile Organizației Mondiale a Sănătății privind indicele de masă corporală)

Femeile care au acumulat sub recomandări au prezentat:

Rezultate materne și neonatale benefice

• risc mai mic de operație cezariană: odds ratio 0,90 (0,84–0,97)

• risc mai mic de nou-născut mare pentru vârsta gestațională: 0,67 (0,61–0,74)

• risc mai mic de macrosomie: 0,68 (0,58–0,80)

Riscuri crescute

• greutate la naștere mai mică: −184,54 g (interval −278,03 la −91,06)

• risc crescut de naștere prematură: 1,63 (1,33–1,90)

• risc crescut de nou-născut mic pentru vârsta gestațională: 1,49 (1,37–1,61)

• risc crescut de greutate mică la naștere: 1,78 (1,48–2,13)

• risc crescut de detresă respiratorie neonatală: 1,29 (1,01–1,63)

2. Consecințele câștigului ponderal gestațional peste recomandări

Femeile cu acumulare peste recomandări au prezentat:

Rezultate adverse cu frecvență crescută

• creșterea greutății la naștere: +118,33 g (53,80–182,85)

• risc crescut de operație cezariană: 1,37 (1,30–1,44)

• risc crescut de tulburări hipertensive ale sarcinii: 1,37 (1,28–1,48)

• risc crescut de nou-născut mare pentru vârsta gestațională: 1,77 (1,62–1,94)

• risc crescut de macrosomie: 1,78 (1,60–1,99)

• risc crescut de internare în terapie intensivă neonatală: 1,26 (1,09–1,45)

Riscuri reduse

• risc mai mic de naștere prematură: 0,71 (0,64–0,79)

• risc mai mic de nou-născut mic pentru vârsta gestațională: 0,69 (0,64–0,75)

3. Rezultate în populații asiatice (criterii regionale de indice de masă corporală)

Câștig ponderal sub recomandări

• risc crescut de tulburări hipertensive în sarcină: 3,58 (1,37–9,39)

• risc crescut de naștere prematură: 1,69 (1,25–2,30)

• risc redus de nou-născut mare pentru vârsta gestațională: 0,80 (0,72–0,89)

Câștig ponderal peste recomandări

• risc crescut de operație cezariană: 1,37 (1,29–1,46)

• risc crescut de nou-născut mare pentru vârsta gestațională: 1,76 (1,42–2,18)

• risc redus de nou-născut mic pentru vârsta gestațională: 0,62 (0,53–0,74)

• risc redus de greutate mică la naștere: 0,44 (0,31–0,60)

Discuții și interpretare

Acest studiu reprezintă una dintre cele mai ample sinteze de date contemporane privind relația dintre câștigul ponderal gestațional și rezultatele perinatale, captând tendințele recente de creștere a indicelui de masă corporală și a vârstei materne la nivel global. Doar o treime dintre femei ajung la un câștig ponderal situat în limitele recomandate, ceea ce sugerează necesitatea unor intervenții eficiente, adaptate cultural și regional.

Studiul evidențiază divergențe între criteriile Organizației Mondiale a Sănătății și cele regionale, în special în Asia, unde riscurile asociate câștigului ponderal insuficient sunt diferite. Aceste rezultate confirmă necesitatea unor standarde globale, dar flexible, care să reflecte diferențele biologice și nutriționale regionale.

Un aspect remarcabil este identificarea unui risc crescut de detresă respiratorie la nou-născuții proveniți din sarcini cu câștig ponderal sub recomandări, precum și riscul crescut de internare în terapie intensivă neonatală în cazul câștigului ponderal peste recomandări.

Studiul subliniază, de asemenea, că anumite asocieri pot reflecta cauzalități inverse: de exemplu, creșterea în greutate poate fi influențată de tulburările hipertensive sau diabetul gestațional, iar nașterea prematură poate limita inevitabil acumularea ponderală.

Concluzii

Acest review sistematic, care include date din 1,6 milioane de sarcini, demonstrează în mod convingător că atât câștigul ponderal insuficient, cât și cel excesiv sunt asociate cu o gamă amplă de riscuri materne și neonatale. Având în vedere diversitatea populațiilor studiate și magnitudinea riscurilor, rezultatele reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea de standarde globale actualizate ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Implementarea unor strategii eficiente de optimizare a câștigului ponderal gestațional, adaptate populațiilor diverse, ar putea îmbunătăți semnificativ rezultatele perinatale la nivel internațional.