Expunerea cronică la fumul din incendii de vegetație crește riscul de insuficiență cardiacă

Un studiu de anvergură națională, publicat în revista Journal of the American College of Cardiology (JACC), sugerează că expunerea prelungită la particulele fine din fumul incendiilor de vegetație crește semnificativ riscul de insuficiență cardiacă, mai ales în rândul adulților în vârstă, femeilor și populațiilor vulnerabile.

Particulele fine în suspensie (PM_2.5) sunt considerate cel mai important factor de risc ambiental pentru mortalitate globală. Acestea includ particule cu diametrul ≤2,5 μm, capabile să pătrundă adânc în plămâni și în circulația sistemică, favorizând apariția bolilor cardiovasculare. Deși sursele obișnuite de PM_2.5 includ traficul rutier, industria și arderea combustibililor fosili, fumul din incendiile de vegetație este din ce în ce mai frecvent și intens, pe fondul schimbărilor climatice, și este suspectat că are o toxicitate cardiovasculară mai mare decât alte surse de poluare.

Despre studiu

Metodologie

Autorii au realizat o analiză retrospectivă de cohortă asupra tuturor beneficiarilor Medicare înrolați în programul Fee-for-Service din Statele Unite, între anii 2007 și 2018. Au fost incluși aproximativ 22 de milioane de participanți, cu un timp total de urmărire de 115 milioane de ani-persoane.

Expunerea la PM_2.5 a fost estimată la o rezoluție spațială de 1 × 1 km, diferențiindu-se între PM_2.5 provenit din fum de incendii și alte surse (non-smoke PM_2.5). Valorile au fost agregate la nivel de cod poștal și corelate cu apariția cazurilor de insuficiență cardiacă pe baza datelor administrative din Medicare. Modelele statistice folosite au fost modele de hazard proporțional Cox, ajustate pentru factori demografici individuali și indicatori socioeconomici zonali.

Indicatori de expunere

• Media expunerii la PM_2.5 provenit din incendii de vegetație pe o perioadă de 2 ani: 0,51 μg/m³
• Numărul de zile cu PM_2.5 din fum ce depășește pragurile de 1 μg/m³ și 2,5 μg/m³

Rezultate

Studiul a evidențiat o asociere semnificativă între creșterea expunerii la PM_2.5 din fum și riscul de insuficiență cardiacă. Concret:

• Fiecare creștere cu 1 μg/m³ în media pe 2 ani a PM_2.5 din fum a fost asociată cu un risc crescut de insuficiență cardiacă cu 1,4% (raport de risc = 1,014; IC 95%: 1,007–1,020)
• Același tip de creștere pentru PM_2.5 din alte surse a fost asociat doar cu o creștere de 0,5% a riscului (raport de risc = 1,005; IC 95%: 1,003–1,006)
• Se estimează că această expunere ar putea fi responsabilă pentru aproximativ 20.238 de cazuri suplimentare de insuficiență cardiacă anual în rândul persoanelor vârstnice din Statele Unite (IC 95%: 10.727–29.612)

Populații cu vulnerabilitate crescută

Riscul crescut de insuficiență cardiacă asociat cu expunerea la fum a fost semnificativ mai mare în următoarele grupuri:

• Femei
• Persoane eligibile Medicaid
• Locuitori ai zonelor cu venituri scăzute

Aceasta sugerează o susceptibilitate crescută în funcție de sex și status socio-economic.

Comparativ cu alte tipuri de poluare

Riscul asociat cu PM_2.5 provenit din fum a fost semnificativ mai mare decât cel asociat cu PM_2.5 din alte surse, ceea ce implică o toxicitate relativ mai mare per unitate în cazul fumului de incendii.

Concluzii și implicații

Rezultatele sugerează că fumul de incendii de vegetație este un factor de risc cardiovascular distinct și potențial mai periculos decât alte tipuri de poluare atmosferică. Având în vedere creșterea intensității și frecvenței acestor incendii în contextul schimbărilor climatice, riscul pentru sănătatea publică devine din ce în ce mai important.

Implicațiile sunt clare: este nevoie de politici publice și intervenții de sănătate adaptate, care să protejeze populațiile vulnerabile și să reducă expunerea la acest tip de poluare atmosferică.

Limitările studiului

• Estimările de expunere la PM_2.5 din fum se bazează pe modele predictive, care pot introduce erori de măsurare
• Diagnosticul insuficienței cardiace a fost bazat pe date administrative, ceea ce poate duce la clasificări incorecte
• Nu s-au putut controla toți factorii de risc individuali, cum ar fi stilul de viață sau antecedentele familiale
• Posibile confuzii geografice și socioeconomice nerezolvate complet