Expunerea la ftalați din mase plastice și riscul cardiovascular: peste 356.000 de decese atribuite la nivel global în 2018

Într-un studiu publicat recent în eBioMedicine, cercetătorii au analizat pentru prima dată impactul global al expunerii la ftalatul DEHP (di-2-etilhexilftalat) asupra mortalității cardiovasculare. Deși ftalații sunt deja asociați cu dezechilibre metabolice și stres oxidativ, această lucrare oferă o estimare globală cantitativă a numărului de decese cardiovasculare și a anilor de viață pierduți care pot fi atribuite acestor compuși chimici utilizați pe scară largă în mase plastice.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global, cu peste 17 milioane de decese înregistrate în 2019. În ultimele decenii, au fost identificate și controlate numeroase riscuri clasice (hipertensiune, dislipidemie, fumat, alimentație nesănătoasă), dar noile riscuri de mediu, inclusiv expunerea la polimeri plastici și aditivi chimici, devin din ce în ce mai relevante.

Ftalații, în special DEHP, sunt utilizați pentru a conferi flexibilitate produselor din PVC. Există dovezi din ce în ce mai solide că acești compuși pot duce la disfuncții metabolice, accelerarea aterosclerozei și creșterea riscului de moarte cardiovasculară. În ciuda acestor date, până în prezent nu existau estimări globale ale poverii cardiovasculare atribuite ftalaților.

Despre studiu

Autorii au construit un model global de povară a bolii, folosind date privind:

• Concentrația de metaboliți DEHP în urina populației (MEHP, MEHHP, MEOHP și MECPP);
• Rata mortalității cardiovasculare în rândul persoanelor cu vârste între 55–64 de ani, conform datelor IHME pentru anul 2018;
• Date demografice din 200 de țări, oferite de Banca Mondială.

Estimările de expunere la ftalați au fost obținute din surse variate, inclusiv anchete de biomonitorizare (NHANES pentru SUA, CHMS pentru Canada, COPHES pentru Europa) și o meta-analiză globală realizată anterior de Acevedo et al. Datele au fost stratificate pe percentile de expunere (10, 25, 50, 75, 95), iar evaluarea riscului s-a bazat pe un hazard ratio derivat dintr-un studiu longitudinal efectuat în SUA, care a stabilit o creștere cu 10% a riscului de deces cardiovascular pentru fiecare dublare a concentrației urinare de metaboliți DEHP.

Rezultate

• Numărul total de decese cardiovasculare atribuite expunerii la DEHP în 2018 a fost estimat la 356.238.
• Dintre acestea, 98% (aproximativ 349.000) sunt legate de mase plastice, implicând în mod direct producția, utilizarea și deșeurile de plastic.
• Peste 10,4 milioane de ani de viață au fost pierduți (YLL) în rândul persoanelor între 55–64 ani din cauza acestei expuneri.

Distribuția geografică a poverii

Modelul evidențiază disparități regionale majore:

• Asia de Sud și Orientul Mijlociu au înregistrat cele mai multe decese: peste 148.000, reprezentând 41,7% din totalul global.
• Asia de Est și Pacificul au cumulat peste 112.000 de decese, adică 31,4% din total.
• Africa a înregistrat o contribuție semnificativă, în special în percentilele superioare de expunere.
• Europa și SUA au avut valori relativ mai scăzute (8,3% și 10,4% din mortalitatea totală, respectiv), dar totuși semnificative.

Țările cu cele mai mari pierderi în termeni absoluți

• India: peste 103.000 decese și aproape 2,9 milioane de ani de viață pierduți.
• China: peste 60.000 de decese și 1,9 milioane YLL.
• Indonezia: aproape 20.000 de decese și peste 587.000 YLL.

Inegalități în cadrul regiunilor

În unele regiuni, cum ar fi SUA și Africa, s-au observat diferențe mari între percentilele de expunere – cei din percentilele superioare (95%) au prezentat o mortalitate cardiovasculară atribuită DEHP cu peste 28–30% mai mare decât cei din percentila inferioară (10%). În schimb, în regiunile cu expunere uniformă (Asia de Sud), chiar și percentilele inferioare au o contribuție semnificativă la mortalitate, indicând o expunere generalizată și persistentă.

Implicații și concluzii

Acest model aduce o contribuție esențială la înțelegerea riscurilor cardiovasculare induse de poluarea cu mase plastice, demonstrând că ftalații contribuie la peste 13% din decesele cardiovasculare la adulții în vârstă de 55–64 de ani. Este pentru prima dată când o astfel de estimare este efectuată la scară globală.

Implicarea industriilor de mase plastice, lipsa reglementărilor în multe țări și dezvoltarea rapidă a sectoarelor industriale în Asia și Africa contribuie la această povară disproporționată. Deși reglementări privind DEHP au început să fie implementate începând cu anii 2006–2008 (UE, Japonia, SUA, Canada), acestea sunt încă fragmentare și recente.

Pentru a reduce povara bolilor cardiovasculare asociate cu DEHP, autorii recomandă:

• Intervenții politice globale și coordonate, incluzând restricționarea sau interzicerea DEHP în produse de larg consum.
• Îmbunătățirea practicilor de gestionare a deșeurilor plastice, în special în regiunile cu infrastructură deficitară.
• Campanii de informare pentru a crește gradul de conștientizare publică privind riscurile ftalaților.
• Extinderea monitorizării biomarkerilor chimici, în special în țările în curs de dezvoltare.

Studiul are și limitări, inclusiv lipsa de date biomonitorizate pentru anumite regiuni, utilizarea datelor agregate și absența ajustărilor pentru factori individuali. Cu toate acestea, el oferă prima estimare fezabilă și concretă a poverii globale a bolii cardiovasculare asociate DEHP, cu un puternic impact asupra politicilor de sănătate publică și reglementărilor de mediu.