Expunerea la fumul de incendiu: Metale toxice și modificări imunologice persistente

Un studiu realizat de cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și publicat în revista Nature Medicine a investigat modul în care expunerea la fumul de incendiu afectează sistemul imunitar uman. Studiul reprezintă prima analiză detaliată a modificărilor celulare și moleculare asociate cu inhalarea fumului provenit din incendii de vegetație și clădiri.
Deși efectele negative ale expunerii la fum asupra sănătății respiratorii, cardiovasculare, neurologice și reproductive sunt documentate, mecanismele precise prin care aceste efecte apar au rămas în mare parte neclare. Fumul de incendiu conține particule fine, gaze toxice, metale grele precum mercurul și cadmiul, dar și compuși chimici carcinogeni, inclusiv substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS). Studiul de față a urmărit să clarifice modul în care aceste componente afectează imunitatea la nivel celular, inclusiv expresia genelor implicate în inflamație, alergii și astm.

 

Despre studiu

Cercetarea a inclus două grupuri de participanți sănătoși, potriviți după vârstă, sex și statut socio-economic:

• 31 de adulți expuși fumului de incendiu, inclusiv pompieri și civili.
• 29 de adulți neexpusi fumului de incendiu, care au servit drept grup de control.

Niciun participant nu suferea de boli acute sau cronice și nu urma tratamente imunomodulatoare înainte sau în momentul recoltării probelor de sânge. Probele au fost colectate în termen de o lună de la expunerea la fum.

Pentru analiza detaliată a modificărilor imunitare, cercetătorii au utilizat tehnologii de vârf:

• Tehnici single-cell -omic (teste epigenetice avansate și citometrie în masă).
• Instrumente bioinformatice complexe pentru interpretarea datelor celulare individuale.

Rezultate

Studiul a identificat multiple modificări semnificative la nivel celular și molecular în grupul expus fumului comparativ cu grupul de control:

• Creșterea numărului de limfocite T CD8+ de memorie, celule esențiale în imunitatea pe termen lung împotriva agenților patogeni.
• Activare crescută și expresie mai ridicată a biomarkerilor de inflamație și activitate imunitară, inclusiv receptori chemokini, în mai multe tipuri celulare.
• Modificarea expresiei a 133 de gene implicate în procese alergice și astmatice.
• Legarea crescută a metalelor toxice, precum mercurul și cadmiul, de celulele sistemului imunitar.

Aceste constatări sugerează că sistemul imunitar este extrem de sensibil la expunerile ambientale, chiar și la indivizi sănătoși. Potrivit autorilor, monitorizarea modificărilor celulare precoce ar putea permite detectarea mai rapidă a disfuncției imunitare și dezvoltarea unor terapii noi care să prevină sau să atenueze efectele nocive ale fumului de incendiu și contaminanților de mediu.

Autorii subliniază și implicațiile asupra politicilor de sănătate publică, subliniind nevoia de campanii de informare privind pericolele fumului și importanța evacuării în situații de incendiu. De asemenea, rezultatele ar putea duce la o reevaluare a nivelurilor considerate acceptabile de expunere la fum.