Expunerea la poluanți atmosferici afectează diversitatea microbiomului nazale la copiii de vârstă școlară

©

Autor:

Expunerea la poluanți atmosferici afectează diversitatea microbiomului nazale la copiii de vârstă școlară
Poluarea aerului reprezintă un factor de risc major pentru sănătate, afectând în special copiii, a căror imunitate și aparat respirator sunt în plină dezvoltare. În paralel, studiile recente au evidențiat rolul microbiomului respirator - comunitatea complexă de microorganisme din căile aeriene - în menținerea sănătății pulmonare și în prevenirea infecțiilor. Dezechilibrul acestui microbiom poate favoriza inflamația și colonizarea cu agenți patogeni. Cu toate acestea, puține cercetări au explorat în mod direct legătura dintre expunerea personală la poluanți atmosferici multipli și modificările în microbiomului respirator al copiilor, în special în contextul variabilității sezoniere.
Pentru a depăși limitele metodologice ale studiilor anterioare, un grup de cercetători din Italia a realizat un studiu de tip panel asupra unor copii din Milano, cu monitorizare personală a expunerii la poluanți atmosferici și recoltare de probe nazale în două sezoane - primăvara și iarna. Scopul a fost să investigheze impactul expunerii de scurtă durată la poluanți multipli, atât particule (carbon negru) cât și gaze (compuși organici volatili - COV), asupra diversității și compoziției microbiomului nazal.

Despre studiu

Populația și expunerea monitorizată

Studiul a inclus 169 de probe nazale de la 95 de copii în timpul iernii și 74 în primăvară (68 dintre aceștia participând în ambele sezoane). Copiii au purtat dispozitive de monitorizare a poluării (micro-etalometre și samplere pasive Radiello) timp de aproximativ 16 ore, pentru a măsura:
  • Carbon negru echivalent (CNe) – asociat traficului rutier
  • Compuși organici volatili (COV) – inclusiv benzen, toluen, etilbenzen, xilen, MTBE și limonen

S-a observat o diferență semnificativă între sezoane, concentrațiile de poluanți fiind de 2–3 ori mai mari în timpul iernii față de primăvară.

Analiza microbiomului

Probele nazale au fost secvențiate folosind 16S rRNA, iar analiza datelor a inclus:
  • Diversitatea alfa (Shannon Index) – reflectând varietatea speciilor
  • Diversitatea beta (Bray-Curtis) – diferențe între probe
  • Abundența relativă a principalelor genuri bacteriene
  • Modele statistice multivariabile – pentru a corela expunerea la poluanți cu modificările în microbiom, ajustate pentru variabile precum vârsta, prezența animalelor de companie, simptome de gripă și alergii

Rezultate

Diferențe sezoniere marcate în microbiotă

  • Diversitatea microbiomului a fost semnificativ mai mică în iarnă decât în primăvară (p = 0.01), cu o dominare clară a genului Moraxella, un potențial patobiont.
  • În primăvară, comunitățile microbiene au fost mai diverse, cu o abundență crescută a genului Staphylococcus, un comensal frecvent întâlnit în căile aeriene.

Asocierea expunerii la poluanți cu compoziția microbiomului

  • Expunerea crescută la CNe și benzen a fost corelată cu creșterea abundenței genului Moraxella, în timp ce expunerea la CNe a fost asociată cu o scădere a genului Corynebacterium, o bacterie considerată protectivă în contextul respirator.
  • Diversitatea alfa a fost redusă semnificativ în primăvară în urma expunerii la vârfuri de CNe (90 percentilă).
  • Expunerea la COV (în special BTEX și limonen) a fost asociată cu:
• Scăderea abundenței genurilor comensale: Alloprevotella, Fusobacterium, Veillonella
• Creșterea genurilor patogene: Streptococcus, Gemella, Neisseriaceae (necultivat)
  • Unele efecte ale poluării asupra microbiomului au variat semnificativ între anotimpuri, sugerând o interacțiune între sezon, expunere și răspunsul microbiotic.

Interpretare

Studiul evidențiază modul în care expunerea personală de scurtă durată la poluanți atmosferici afectează negativ microbiomul nazal al copiilor, favorizând dominarea de bacterii potențial patogene și reducând diversitatea. Aceste modificări pot slăbi bariera naturală respiratorie, crescând riscul de infecții și inflamație.

Moraxella, asociată frecvent cu infecții respiratorii, a fost semnificativ crescută în condiții de poluare crescută, în timp ce Corynebacterium, considerat protector, a fost redus. Relația inversă între aceste două genuri poate avea implicații importante în susceptibilitatea la infecții precum pneumonia sau otita medie.

De asemenea, limonenul, un poluant frecvent în spațiile interioare (produse de curățenie), a influențat negativ abundanța unor genuri precum Neisseriaceae, Porphyromonas și Lautropia, sugerând că nu doar poluanții din trafic, ci și cei domestici, pot afecta microbiomul respirator.

Implicarea sezonalității

Sezonul rece nu doar crește nivelul de poluare, ci și influențează compoziția microbiomului prin:
  • Reducerea ventilației interioare
  • Creșterea timpului petrecut în spații închise
  • Circulația virusurilor respiratorii

Toți acești factori pot accentua dezechilibrul microbiomului în iarnă, ducând la comunități mai puțin diverse și dominate de potențiali patogeni.

Implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele sugerează că intervențiile pentru reducerea expunerii copiilor la poluanți, chiar și pe termen scurt, pot avea un impact pozitiv asupra sănătății respiratorii. Sunt propuse mai multe direcții de acțiune:
  • Comportamentale: informarea părinților cu privire la evitarea fumului de tutun, a produselor de curățenie volatile, și alegerea unor rute mai puțin poluate pentru drumurile spre școală.
  • Urbanistice: implementarea de zone cu trafic redus și „străzi școlare” în jurul instituțiilor de învățământ.
  • Politici publice: integrarea datelor despre expunerea personală în politicile de sănătate respiratorie pediatrică.

Concluzii

Studiul demonstrează că expunerea personală la poluanți atmosferici influențează semnificativ microbiomul nazal al copiilor, cu efecte distincte în funcție de sezon și tipul de poluant. Aceste modificări pot contribui la un profil microbiotic dezechilibrat, asociat cu risc crescut de afecțiuni respiratorii. Prin urmare, este esențial ca viitoarele cercetări și politicile publice să țină cont de impactul complex și sezonier al poluării aerului asupra microbiotei respiratorii în copilărie, o perioadă critică pentru dezvoltarea sistemului imunitar.

Data actualizare: 09-05-2025 | creare: 09-05-2025 | Vizite: 67
Bibliografie
Boniardi, L., Solazzo, G., Favero, C., et al. (2025). Short-term personal exposure to multiple air pollutants affects nasal microbiota in school-age children. Science of the Total Environment. doi: 10.1016/j.scitotenv.2025.179588, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S004896972501229X

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Alegerile alimentare pot contribui la reducerea emisiilor ce produc efectul de seră și modificările climatice
  • Riscuri noi de deficiențe nutriționale odată cu creșterea nivelului de CO2
  • Efectele poluării asupra organismului
  •