Expunerea la zgomot ambiental nocturn, zgomotul roz și dopurile de urechi: efecte comparative asupra structurii somnului

Zgomotul ambiental nocturn reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu impact semnificativ asupra somnului și sănătății cardiovasculare. Un studiu experimental controlat, realizat într-un laborator de somn al Universității din Pennsylvania și desfășurat între noiembrie 2023 și iunie 2024, a analizat comparativ efectele zgomotului ambiental intermitent, ale zgomotului roz continuu și ale utilizării dopurilor de urechi asupra arhitecturii somnului, fragmentării somnului și percepției subiective a calității somnului.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca nivelurile de zgomot nocturn să nu depășească 40–45 dB pentru a preveni perturbările somnului. Cu toate acestea, milioane de persoane din Europa și Statele Unite sunt expuse cronic la niveluri ≥50 dB. Studiile epidemiologice și experimentale au demonstrat că zgomotul de trafic perturbă somnul, reduce capacitatea de refacere nocturnă și este asociat cu risc cardiometabolic crescut. În paralel, utilizarea zgomotelor de fond de tip bandă largă (zgomot alb, zgomot roz) a devenit extrem de populară, în ciuda dovezilor limitate privind eficacitatea și siguranța acestora pe termen lung.

Despre studiu

Studiul a fost conceput ca un trial randomizat, controlat, încrucișat, cu monitorizare polisomnografică completă. Au fost incluși 25 de adulți sănătoși (vârsta medie 28,5 ± 5,9 ani), fără tulburări de somn sau hipoacuzie relevantă. Fiecare participant a petrecut 7 nopți consecutive în laboratorul de somn, după o noapte de adaptare fără zgomot.

Participanții au fost expuși, într-o ordine randomizată, la șase condiții experimentale:

• Noapte de control, fără zgomot ambiental.
• Zgomot ambiental intermitent (trafic și alarme).
• Zgomot roz continuu la 50 dB.
• Zgomot ambiental + zgomot roz la 40 dB.
• Zgomot ambiental + zgomot roz la 50 dB.
• Zgomot ambiental + dopuri de urechi.

Obiectivul primar a fost timpul total petrecut în somn profund (N3) și somn REM pe parcursul unei ferestre de somn de 8 ore. Au fost evaluate suplimentar fragmentarea somnului, profunzimea somnului prin indicele odds ratio product (ORP), parametrii cardiovasculari matinali, performanța cognitivă și evaluările subiective ale somnului.

Rezultate

Efectele zgomotului ambiental

Zgomotul ambiental intermitent a determinat o reducere semnificativă a somnului profund N3, cu o scădere medie de 23,4 minute față de noaptea de control, această pierdere fiind compensată în principal prin creșterea somnului superficial N2. De asemenea, s-a observat o creștere a fragmentării somnului și o reducere a profunzimii acestuia, fără modificări relevante ale duratei somnului REM.

Efectele zgomotului roz

Zgomotul roz continuu, utilizat izolat la 50 dB, a fost asociat cu o reducere semnificativă a duratei somnului REM (−18,6 minute), în absența unei îmbunătățiri a somnului profund. Fragmentarea somnului și profunzimea acestuia nu au fost ameliorate, iar arhitectura somnului a fost modificată nefavorabil prin creșterea somnului superficial.

Zgomot ambiental combinat cu zgomot roz

Contrar ipotezei inițiale, asocierea zgomotului roz cu zgomotul ambiental nu a protejat structura somnului. Dimpotrivă, combinația a dus la o reducere concomitentă a somnului N3 și REM, scăderea eficienței somnului și creșterea timpului petrecut treaz. Deși zgomotul roz a redus parțial frecvența microtrezirilor în timpul evenimentelor sonore, efectele negative globale asupra arhitecturii somnului au predominat.

Eficacitatea dopurilor de urechi

Utilizarea dopurilor de urechi a fost cea mai eficientă strategie de protecție. Purtarea acestora a recuperat aproximativ 72% din pierderea de somn profund indusă de zgomotul ambiental și a normalizat majoritatea parametrilor obiectivi și subiectivi ai somnului, comparativ cu noaptea de control. Efectul protector s-a menținut pentru majoritatea evenimentelor sonore, cu excepția celor foarte intense.

Parametri fiziologici și cognitivi

Nu au fost observate diferențe semnificative între condiții în ceea ce privește tensiunea arterială, variabilitatea frecvenței cardiace, performanța cognitivă sau performanța în simularea conducerii auto. Aceste rezultate sugerează că modificările arhitecturii somnului nu au fost suficiente, în acest context experimental de scurtă durată, pentru a genera efecte diurne măsurabile.

Discuții și implicații

Rezultatele indică faptul că zgomotul ambiental intermitent afectează predominant somnul profund, în timp ce zgomotul roz continuu interferează în special cu somnul REM. Aceste mecanisme diferite explică de ce utilizarea zgomotului roz ca strategie de mascare a zgomotului ambiental este ineficientă și potențial dăunătoare.

Având în vedere rolul esențial al somnului REM în consolidarea memoriei, plasticitatea cerebrală și reglarea emoțională, reducerea sistematică a acestuia ridică îngrijorări serioase, mai ales în contextul utilizării zgomotului broadband la sugari și copii mici, la care somnul REM este critic pentru neurodezvoltare.

Concluzii

Dopurile de urechi s-au dovedit a fi cea mai eficientă și accesibilă metodă de protecție împotriva perturbărilor somnului induse de zgomot ambiental nocturn. În schimb, zgomotul roz, utilizat fie izolat, fie ca metodă de mascare, a avut efecte adverse asupra arhitecturii somnului, în special asupra somnului REM. Datele susțin necesitatea prudenței în utilizarea zgomotelor broadband pe timpul nopții și subliniază nevoia unor studii longitudinale care să evalueze impactul acestora pe termen lung.