Expunerea prenatală la PM2.5 este legată de o mielinizare mai scăzută în creierul nou-născuților

Pe fondul creșterii globale a poluării aerului, înțelegerea modului în care expunerea prenatală afectează dezvoltarea cerebrală timpurie devine o prioritate de sănătate publică. Mielinizarea, proces esențial pentru funcția neuronală eficientă, debutează prenatal și continuă pe parcursul vieții. Studiile anterioare au asociat expunerea la poluare cu modificări în materia albă la copii, însă efectele directe asupra mielinizării la nou-născuți rămân slab înțelese. În plus, PM2.5 include atât metale toxice, cât și oligoelemente esențiale pentru dezvoltarea cerebrală (fier, cupru, zinc), complicând interpretarea efectelor biologice. Studiul publicat în Environment International investighează relația dintre expunerea prenatală la PM2.5 și mielinizarea cerebrală neonatală, folosind imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).
Mielinizarea urmează o progresie ierarhică, corelată cu etapele de dezvoltare cognitivă și comportamentală. Expunerea prenatală la PM2.5 poate perturba acest proces, având efecte diferențiate în funcție de momentul expunerii (trimestrul 1 vs. 3). În plus, compoziția chimică a PM2.5 include elemente esențiale care, în doze excesive sau deficitare, pot influența mielinizarea. Acest context subliniază necesitatea investigării atât a expunerii totale la PM2.5, cât și a efectelor elementelor individuale conținute.

Despre studiu

Participanți

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european AirNB, parte a cohortei BiSC (Barcelona Life Study Cohort), incluzând 93 de nou-născuți cu RMN de înaltă calitate efectuată în medie la 29 zile postnatal. Datele privind expunerea au fost colectate din timpul sarcinii, utilizând modele LUR validate și aplicații GPS pentru estimarea precisă a expunerii în diferite medii (acasă, serviciu, navetă).

Expunerea

Au fost analizate nivelurile de PM2.5 și de oligoelemente (fier, cupru, zinc) din particulele colectate, cu estimări pe trimestre. Modelele LUR au avut o putere predictivă bună pentru oligoelemente (R² > 89%) și mai scăzută pentru PM2.5 total (R² = 47%).

Achiziție și analiză RMN

RMN la 3T în timpul somnului fiziologic (fără sedare), cu secvențe T1 și T2 de înaltă rezoluție.
Mielinizarea globală a fost evaluată prin segmentare manuală, iar mielinizarea corticală prin raportul T1/T2 procesat automat cu iBEAT.
Indicele global a demonstrat o fidelitate bună (coeficient de corelație intra-clasă = 0,785), iar evaluarea a fost făcută în orb față de datele de expunere.

Rezultate

Asocieri generale

Vârsta postmenstruală la RMN s-a asociat semnificativ cu volumul cerebral (β = 18,5, p = 2e-7) și mielinizarea globală (β = 1,37, p = 0,001), dar nu și cu mielinizarea corticală.

Asocieri cu PM2.5

Expunerea la PM2.5 în trimestrul 1 s-a asociat negativ cu mielinizarea corticală (β = −0,003, p = 0,004).
Expunerea în trimestrul 3 s-a asociat negativ cu mielinizarea globală (β = −0,455, p = 0,005).
Nu s-au observat asocieri semnificative între PM2.5 și volumul cerebral.

Elemente trasate

Fierul, cuprul și zincul au prezentat asocieri slabe cu mielinizarea, similare ca direcție cu cele ale PM2.5, dar nesemnificative după ajustarea pentru PM2.5 total. Acest lucru sugerează lipsa unei contribuții independente majore.

Interpretare

Studiul evidențiază o asociere specifică între expunerea prenatală la PM2.5 și mielinizarea cerebrală neonatală, cu diferențiere temporală: efecte asupra cortexului în perioada embrionară și asupra materiei albe globale în perioada fetală târzie. Lipsa efectelor asupra volumului cerebral sugerează un impact specific asupra mielinizării, nu asupra creșterii globale cerebrale.

Rezultatele sprijină ipoteza unui potențial decalaj în maturarea cerebrală asociat cu poluarea, dar subliniază că întârzierea mielinizării nu este neapărat patologică. Studii anterioare arată că un ritm mai lent, dar susținut, al mielinizării se corelează cu performanțe cognitive mai bune pe termen lung.

Limite și considerații

Subgrup redus pentru RMN (n = 93), dar similar sociodemografic cu cohorta extinsă (n = 1,080).
Calitate RMN optimă în absența sedării, dar analiza automată poate fi limitată de dimensiunea redusă și morfologia imatură a creierului neonatal.
Estimările PM2.5 prin LUR au acuratețe limitată pentru sursele non-urbane.

Concluzii

Studiul aduce dovezi noi că expunerea prenatală la PM2.5 poate afecta mielinizarea cerebrală la naștere. Efectele sunt diferențiate în funcție de perioada sarcinii și nu par a fi determinate de componentele individuale (fier, cupru, zinc), ci mai degrabă de expunerea totală. Importanța dinamicii mielinizării cerebrale impune prudență în interpretarea acestor asocieri. Sunt necesare studii longitudinale pentru a înțelege implicațiile funcționale ale acestor constatări asupra dezvoltării cognitive ulterioare.

Data actualizare: 17-10-2025 | creare: 17-10-2025 | Vizite: 139

Bibliografie

Pujol, J., et al. (2025). Unraveling the impact of prenatal air pollution for neonatal brain maturation. Environment International. https://doi.org/10.1016/j.envint.2025.109801

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Testarea memoriei de lungă durată pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer

Dacă în prezent, pentru diagnosticul bolii Alzheimer este folosită testarea memoriei de scurtă durată, un...

Cum interpretează creierul unele arome ca senzație de gust (studiu)

Percepția gustului este, în mod obișnuit, o experiență multisenzorială. Un miros retro-nazal alimenteaz�...

Durerile de cap severe sporesc riscul de boli cardiovasculare, mintale sau neurologice, cât și de absenteism de la locul de muncă

Cefaleea de tip cluster, un tip de durere de cap unilaterală de severitate ridicată, crește de aproape trei ori ...

Accidentul vascular cerebral, asociat cu scăderea speranței de viață
Noi descoperiri privind cauzele migrenei
Diferența de vârstă cerebrală: un nou indicator pentru declinul cognitiv legat de factori de risc vasculari
Creierul lucrează ore suplimentare noaptea pentru a arde grăsimile și a preveni scăderile glicemiei

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Rata fertilității ar putea fi influențată de calitatea aerului

Noi cercetări sugerează că particulele din aer cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri (PM2.5) ar putea avea un i...

Poluarea atmosferică anulează efectele benefice ale exercițiului la vârstnici

Potrivit unui studiu condus de Imperial College London și Duke University, expunerea la poluarea străzilor aglome...

Riscurile disruptorilor endocrini din mediu și alimente

Disruptorii endocrini se găsesc peste tot în jurul nostru, în prezent existând peste 100,000 de substanțe sint...

Alegerile alimentare pot contribui la reducerea emisiilor ce produc efectul de seră și modificările climatice

Riscuri noi de deficiențe nutriționale odată cu creșterea nivelului de CO2

Efectele poluării asupra organismului

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum