Factorii de stil de viață și dezechilibrele hormonale pot afecta sănătatea reproductivă a bărbaților

Infertilitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, afectând aproximativ 15–20% dintre cupluri, iar factorii masculini contribuie la aproape jumătate dintre aceste cazuri. În India, prevalența infertilității în rândul cuplurilor căsătorite este estimată la 10–15%, tendință aflată în creștere din cauza urbanizării, amânării momentului concepției și stilului de viață sedentar. Studiul actual, realizat pe un lot de bărbați infertili din India, a investigat relațiile dintre factorii modificabili de stil de viață, profilul hormonal, calitatea spermei și integritatea ADN-ului spermatic.
Declinul global al calității spermei observat în ultimele decenii este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori nemodificabili (vârsta paternă, predispoziția genetică, expunerea la substanțe endocrine perturbatoare și stres termic ocupațional) și factori modificabili (indicele de masă corporală crescut, consumul de tutun și alcool, dieta neadecvată, inactivitatea fizică și stresul psihologic). Acești factori contribuie la dezechilibre hormonale și stres oxidativ, mecanisme care afectează direct spermatogeneza și calitatea spermei. De asemenea, dezechilibrele hormonale implicând testosteronul, prolactina și hormonul anti-Müllerian (AMH) au fost asociate cu instabilitatea cromatinei spermatozoizilor și fragmentarea ADN-ului spermatic (SDF), un biomarker molecular tot mai utilizat în evaluarea infertilității masculine.

Despre studiu

Studiul a inclus 293 de bărbați infertili, dintre care 278 au fost analizați după excluderea cazurilor cu azoospermie. Participanții au fost evaluați conform criteriilor Organizației Mondiale a Sănătății (ediția a 6-a, 2021) pentru parametrii standard ai spermei și pentru fragmentarea ADN-ului spermatic utilizând testul de dispersie a cromatinei spermatice (SCD).

Metodologie și factori analizați

• Factori demografici: vârsta, activitatea fizică, expunerea ocupațională la căldură.
• Obiceiuri de viață: consumul de tutun, alcool și combinații ale acestora.
• Parametri biologici: indicele de masă corporală (IMC), profilul hormonal (FSH, LH, testosteron, prolactină, AMH, inhibină B, estradiol, TSH).
• Parametri spermatici: concentrația, numărul total de spermatozoizi, motilitatea totală și progresivă, morfologia, defectele structurale și fragmentarea ADN-ului.

Rezultate

Vârsta și fragmentarea ADN-ului spermatic

Deși vârsta nu a influențat semnificativ parametrii convenționali ai spermei (p = 0,911), s-a observat o creștere semnificativă a fragmentării ADN-ului (p = 0,038) la bărbații de peste 40 de ani, ceea ce sugerează o scădere a integrității genetice odată cu înaintarea în vârstă, fără afectarea volumului sau motilității spermei.

Expunerea la căldură și activitatea fizică

Deși activitatea fizică nu a avut un efect semnificativ asupra parametrilor spermei (p = 0,18), expunerea ocupațională la căldură s-a asociat semnificativ cu niveluri crescute de fragmentare a ADN-ului spermatic (p = 0,013). Aproximativ 61.9% dintre bărbații expuși la căldură au prezentat valori crescute de SDF, comparativ cu 46.9% în grupul neexpus.

Impactul consumului de tutun și alcool

Consumul de tutun s-a asociat cu o scădere semnificativă a concentrației spermatozoizilor, a motilității și a morfologiei normale (p < 0,001). SDF a fost, de asemenea, mai ridicat în acest grup, sugerând efecte oxidative asupra ADN-ului spermatic. În mod similar, consumul de alcool a determinat scăderi marcate ale concentrației și motilității spermatice (p < 0,001) și o creștere semnificativă a fragmentării ADN-ului (p = 0,023). Bărbații care combinau fumatul și consumul de alcool prezentau efecte cumulative negative asupra motilității progresive și a integrității genetice.

Indicele de masă corporală (IMC)

Distribuția IMC a arătat că aproape 30% dintre participanți erau supraponderali. Analiza a evidențiat o asociere semnificativă între IMC anormal și alterarea calității spermei, cu scăderi marcate ale concentrației, motilității și morfologiei (p < 0,001) și o creștere a fragmentării ADN-ului (p < 0,001). Aceste rezultate confirmă rolul stresului oxidativ și al disfuncțiilor metabolice în infertilitatea masculină.

Profilul hormonal

Analiza endocrină a evidențiat o asociere semnificativă între testosteronul scăzut și alterarea calității spermei (p < 0,004), fără o legătură directă cu SDF. Hiperprolactinemia a fost de asemenea asociată cu infertilitatea (p < 0,033), probabil prin inhibarea axei hipotalamo–hipofizo–gonadale. În mod notabil, nivelurile scăzute de hormon anti-Müllerian (AMH) au fost asociate cu o fragmentare crescută a ADN-ului (p < 0,011), ceea ce indică o posibilă disfuncție a celulelor Sertoli și un rol al AMH ca biomarker al integrității cromatinei spermatozoizilor.

Obiceiuri alimentare

Analiza dietei a arătat un aport moderat de fructe și legume (surse de antioxidanți), dar un consum ridicat de ceai și frecvent de alimente prăjite sau afumate, care pot induce stres oxidativ. Consumul scăzut de alimente organice și aportul crescut de alimente procesate pot contribui la reducerea calității spermei, sugerând importanța unei diete bogate în antioxidanți pentru susținerea funcției reproductive masculine.

Interpretări

Rezultatele studiului subliniază că factorii de stil de viață modificabili – în special fumatul, consumul de alcool și creșterea IMC – reprezintă principalii determinanți ai infertilității masculine prin mecanisme de stres oxidativ, dezechilibre hormonale și deteriorarea ADN-ului spermatic. Vârsta paternă avansată și expunerea la căldură completează tabloul prin afectarea integrității genetice a spermatozoizilor, chiar și atunci când parametrii standard ai spermei rămân în limite normale.

Din perspectiva endocrinologică, evaluarea testosteronului, prolactinei și AMH se conturează ca esențială pentru înțelegerea cauzelor infertilității masculine. În special, rolul AMH ca indicator al stabilității ADN-ului spermatic oferă o direcție promițătoare pentru diagnosticarea precoce și intervenția terapeutică.

Studiul confirmă concluziile cercetărilor internaționale recente, potrivit cărora factori precum vârsta, obezitatea și expunerile toxice afectează nu doar parametrii cantitativi ai spermei, ci și calitatea genetică a gameților. Totodată, aceste rezultate susțin necesitatea implementării unor programe de screening precoce și consiliere personalizată pentru bărbații cu factori de risc reproductiv.

Concluzii

Acest studiu evidențiază importanța unei abordări integrate a infertilității masculine, care să combine evaluarea stilului de viață, a profilului hormonal și a integrității ADN-ului spermatic. Factorii modificabili – în special fumatul, alcoolul și IMC-ul crescut – au avut cel mai mare impact asupra calității spermei și ADN-ului spermatic. Nivelurile scăzute de AMH pot servi ca biomarker emergent pentru deteriorarea cromatinei spermatozoizilor. Rezultatele susțin nevoia urgentă de educație pentru sănătatea reproductivă, prevenție și intervenții personalizate în rândul bărbaților cu risc de infertilitate.